SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
Filiala 1 Zalău
Adresă corespondență:
Zalău, Str. Alimpiu
Barbulovici, Nr. 8, Bl. 1D, Ap. 8, Jud. Sălaj, cod 450125, E-mail: zalauscmd@yahoo.com
Telefon: 0745538885
Nr. 3 din 5.02.2014
COMUNICAT
privind poziția conducerii
Filialei 1 Zalău a SCMD, față de acțiunea promovată în justiție de către ANCMRR
”ALEXANDRU IOAN CUZA” București
I.
APRECIERI DE NATURĂ JURIDICĂ
Prin
cererea nr. 574/05.12.2013, depusă la Judecătoria sectorului I București,
ANMR(MApN), solicită anularea sentinței civile nr. 83/2009, prin care a fost
acordată personalitate juridică SCMD, și pe cale de consecință, dizolvarea
sindicatului, motivând, în esență, că obținerea personalității juridice s-a
realizat prin încălcarea dispozițiilor Legii 54/2009, deci sentința instanței
ar fi nulă de drept.
Dacă
inițial am fost tentați să privim cu superficialitate acest demers
„fratricid” şi mai ales şansele sale de
reuşită, o analiză mai aprofundată a
motivaţiei reale a acestui act, într-o conjunctură politică dată, este de
natură să ne îngrijoreze în mod real şi mai ales să solicităm conducerii
SCMD, tratarea cazului cu atenţie maximă, pentru dejucarea acestui plan
diabolic. Acesta este motivul intervenţiei noastre prin prezentul „comunicat”.
Credem
că acest demers al conducerii ANCMRR, nu
este datorată numai orgoliului
exacerbat al preşedintelui organizaţiei, a fricii
sale subiective de a nu pierde exclusivitatea „păstoririi” pensionarilor
militari şi a diminuării unor posibile favoruri personale generate de acest
privilegiu. De asemeni, nu justifică acest demers nici unele „asperităţi”
funcţionale apărute pe parcursul timpului între conducerile centrale ale celor
două organizaţii. Motivaţiile nefondate, invocate la punctele 3-6 din
actul de investire a instanţei de judecată, nu au alt rol, decât acela de a masca
adevăratul motiv al demersului şi să acrediteze pe de altă parte, calitatea sa
procesuală, cerută de prevederile art. 36 c.pr.civ.
Este
foarte posibil, aproape cert, că acest gest furibund a fost determinat de un
anumit segment al clasei politice, față de care domnul președinte al ANCMRR
are anumite obligaţii acumulate pe parcurs şi probabil anumite speranţe,
promisiuni, pentru viitor.
Se
pune în acest caz problema, ce anume a determinat această mişcare, ce a
deranjat în mod real din activitatea SCMD, factorul politic în sens larg
sau mai restrâns?
În
prezent este greu de dat un răspuns cert, dar câteva aspecte pot fi luate în considerare în acest sens. Astfel, prestigiul
şi notorietatea tot mai mare de care s-a bucurat sindicatul nostru, tendinţa
de coagulare şi activare a societăţii civile în jurul SCMD, acţiunea în
justiţie pentru recuperarea retractivă a sumelor de bani în favoarea
pensionarilor care în urma recalculării-revizuirii au pierdut din cuantumul
iniţial al pensiilor, lansarea în spaţiul public a intenţiei de a selecta şi
susţine prin CNSC candidaţi pentru europarlamentare, alţii decât cei
preferaţi de unele partide politice ş.a., pot fi prezumate ca”iritante”
pentru unii factori politici.
Aceştia,
pentru a nu se implica nemijlocit în bătălia contra SCMD, au apelat la
tactica antică, a introducerii în cetate a „CALULUI TROIAN”, adică ANCMRR,
din care cei mai mulţi dintre noi, facem parte.
Pe
lângă aceste elemente socio-politice, cazul în speţă, ne obligă la o analiză
pertinentă, mai amplă, de natură juridică.
Intradevăr,
prevederile legislative în materie, atât din Legea nr. 54/2003 a Sindicatelor,
cât şi din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, conţin anumite
reglementări confuze de unde şi jurisprudenţa neunitară a diferitelor instanţe,
inclusiv o anumită apreciere subiectivă a CCR, prin decizia invocată în
acţiunea în cauză.
La
toate acestea, dacă avem în vedere şi faptul că „independenta” justiţie
românească, ascultă de foarte multe ori „orientările” politice şi nu
cerinţele legii, înţelegem mai bine de ce această acţiune ne îngrijorează şi că
apărarea în scopul contracarării sale trebuie foarte bine pregătită.
Având
deplină încredere în juriştii experimentaţi ai SCMD din cadrul Departamentului
juridic, care şi-au dovedit capacitatea profesională desăvârşită în numeroasele
procese purtate de sindicatul nostru în ultmii ani, dorim în scop pur colegial,
să le punem şi noi la dispoziţie câteva argumente juridice, pe care dacă le consideră utile şi corecte, să le
utilizeze în proces.
1.
Să nu se rezume la încercarea respingerii acţiuni în temeiul exclusiv al
prevederilor art. 16, alin.(1) şi (2) din Legea 54/2003 sau ale art. 16,
alin. (1) şi (2) din Legea 62/2011, adică pe depăşirea termenului legal
de recurs de 15 zile de la comunicare, în urma cărui fapt hotărârea a
devenit definitivă şi irevocabilă, întrucât s-ar putea să apară o surpriză
neplăcută din partea instanţei.
Acţiunea
introdusă în speţă de către ANCMRR este una de anulare a sentinţei
civile nr. 83/2009, pe motive de nelegalitate a actului emis de instanţă.
2.
Punerea în discuţie a capacităţii ANCMRR de a exercita acţiunea civilă în această
cauză, aşa cum cere c.pt.civilă.
Acest
aspect, necesită argumentarea, cel puţin
din următoarele considerente:
a)
– îndeplinirea cerinţelor, cerute de prevederile art. 32 c.pr.civilă,
respectiv a condiţiilor de exercitare a acţiunii civile, a prevederilor
art. 33 c.pr.civ. cu privire la interesul de a acţiona şi a art. 36 c.pr.civ.
privind calitatea procesuală a reclamantului.
Mergând
pe cerinţele acestor prevederi, concomitent cu demontarea argumentată a acuzelor
inventate la pct.1-7 din cererea adresată instanţei, se va constata că ANCMR
poate eventual avea capacitate procesuală, dar nu are capacitate procesuală
activă aşa cum o cere c.pr.civ. şi nu poate avea un interes justificat lergal
în cauză;
b)
– ANCMR trebuie să facă dovada şi cu privire la faptul că pentru
introducerea acestei acţiuni în justiţie, a fost abilitată (mandatată)
conform statutului şi ROF propriu, de către cel puţin 50% + 1 din membrii
asociaţiei la nivel naţional sau de un vot de mandatare în organul colectiv de
conducere (Conferinţa naţională). Neavând acces la dosar, noi nu cunoaştem
exact situaţia, dar din sondarea unor filiale judeţene, se pare că acest
mandat nu există, deci acţiunea este ilegală, neavând drept de reprezentare a
asociaţiei în justiţie, în acest caz.
Chiar
şi în cazul existenţei unui mandat, acesta nu este acoperitor, adică perfect.
S.C.M.D. este format nu numai din pensionari proveniţi din M.Ap.N., ci o mare
parte sunt cadre în rezervă provenite din M.A.I. şi Serviciile Secrete,
pentru care în mod cert domnul preşedinte nu avea dreptul să hotărască această
acţiune.
3.
Invocarea principiului de drept, că ceea ce legea nu interzice în mod
expres, este permis.
Este
limpede că legile cu caracter sindical menţionate anterior, se referă îndeobşte
la dreptul salariaţilor şi a altor categorii asimilate acestora, la a se
organiza sau asocia în sindicate pentru realizarea scopului stipulat în art. 1,
litera „w” din Legea 62/2011 sau art. 1, alin (1) din Legea 54/2003.
Aceste
categorii de persoane sunt date cu titlu exemplificativ şi nu restrictiv,
deoarece la art.4 unde sunt nominalizate categoriile de persoane cărora le
este interzisă asocierea sindicală, nu se face referire la pensionari.
Acest
principiu credem că a stat la baza hotărârilor unor instanţe judecătoreşti;
nu puţine la număr, care au dispus aprobarea constituirii unor organizaţii sindicale ale pensionarilor.
Susţinerea
celor afirmate, este confirmată prin nominalizarea câtorva astfel de organizaţii, preluate de pe internet,
unde având postări ale unor activităţi de data recentă, cum sunt: Sindicatul
Pensionarilor din Vâlcea, Asociaţia Jud. a Sindicatului Liber a Pensionarilor
Vrancea care este şi membră a
Federaţiei Europene a Pensionarilor (FERPA), Sindicatul Jud. al Pensionarilor
Botoşani, Sindicatul Liber al Pensionarilor din Sălaj, Sindicatul Liber al
Pensionarilor din Braşov, Sindicatul Liber al Pensionarilor din jud. Bacău şi
exemplele pot continua. Cele mai multe din
aceste organizaţii sindicale, sunt afiliate şi la FEDERAŢIA NAŢIONALĂ A SINDICATELOR
PENSIONARILOR DIN ROMÂNIA, precum şi la alte federaţii sau confederaţii
interne sau internaţionale.
Dacă
salariatul, prin intermediul organismelor sindicale şi a luptei specifice
sindicale, îşi apără drepturile specifice locului de muncă, salarizării,
asistenţei medicale, concediu ş.a., în
raport cu patronul, pensionarul îşi apără dreptul de pensie obţinut în urma
muncii, asistenţa şi ocrotirea socială, sănătate, în raport cu statul, la care
au ajuns pe parcursul vieţii active salariale, participaţia sa financiară pentru
aceste drepturi de asigurări sociale.
4.
Acest principiu enunţat anterior, poate fi susţinut şi prin jurisprudenţa
CEDO.
Amintim Hotărârea pronunţată de CEDO în cauza nr.
233/2009 privind Sindicatul „PĂSTORUL CEL BUN” împotriva României, prin care se
recunoaşte dreptul preoţilor ortodocşi la asocierea în sindicate, drept respins
de o Curte de Apel din România.
Deşi
în motivarea sa, Guvernul României, prin reprezentantul său, a susţinut ca
justă poziţia B.O.R. şi a instanţei de apel de a li se refuza acest drept pe
considerentul că preoţii nu au statut de salariaţi, nu au contract
individual de muncă înregistrat la Direcţia Muncii, nu sunt plătiţi din bugetul
de stat, în mod direct, relaţia între ei şi B.O.R. nu este guvernată de
norme din Codul Muncii ş.a., instanţa comunitară a considerat că nu a
fost legal refuzul de a li se înregistra organizaţia sindicală, motivând că
totuşi în alte cazuri instanţele interne au admis altor preoţi această
asociere iar categoria preoţilor nu se regăseşte între persoanele interzise la
aceasta prin art. 4 din Legea nr. 54/2003.
5.
Anularea actului de înregistrare a unei organizaţii sindicale şi deci dizolvarea
acesteia, în timp ce altele funcţionează în condiţii similare, determină o
discriminare prin tratamentul diferit aplicat unor categorii sociale identice.
Amintim
că funcţionează sindicate ale şomerilor, studenţilor, personalului ce
urmează cursuri de calificare, meseriaşilor autorizaţi ş.a., care în mod
cert nu au relaţie salariat – patron.
Tocmai
pentru evitarea pe viitor a unor astfel de situaţii, considerăm că SCMD,
împreună cu alte organizaţii sindicale, ar trebui să facă presiuni asupra celor
cu drept de iniţiativă legislativă, pentru a se promova un proiect „de lege
fecundă”, care să reglementeze explicit dreptul pensionarilor la organizarea
sindicală.
În
Legea nr. 502/2004 privind asociaţiile pensionarilor şi O.G. 26/2000 cu privire
la asociaţii şi fundaţii, nu sunt prevăzute nici un fel de mijloace legale,
eficiente, puse la dispoziţia acestora pentru apărarea drepturilor specifice în
relaţia cu statul şi instituţiile sale, adică în cazul unor măsuri abuzive.
Cele stipulate în aceste acte normative, dau doar aparenţa unor protecţii reale
a pensionarilor. Singurele care au
mijloacele eficiente de luptă pentru protejarea membrilor săi, sunt
sindicatele, care au şi dreptul de reprezentare a intereselor colective, în
justiţie.
II.
DESPRE STRATEGIA DE PROMOVARE A IMAGINII SCMD ŞI
COMUNICAREA
Este
meritorie activitatea desfăşurată de
conducerea centrală a SCMD şi a filialelor teritoriale, în lupta pentru
apărarea drepturilor specifice pensionarilor militari, în timpul, relativ scurt
curs de la înfiinţarea sa, bătălii purtate, nu de puţine ori, într-un climat
politic şi chiar social, nu tocmai prietenos.
Orice
militar, rezervist, de bună credinţă, indiferent de structurile de provenineţă,
nu poate să nu recunoască faptul că repararea, în mare măsură a,
nedreptăţilor suferite în fosta guvernare, a fost posibilă numai ca urmare a
luptei cu clasa politică, justiţia şi mass-media, dusă de SCMD, în favoarea
tuturor.
Este
foarte important modul de acţiune concretă pentru rezolvarea multiplelor probleme apărute, dar la aceeaşi cotă trebuie
situată şi problema imaginii organizaţiei şi comunicarea mesajelor în
interiorul său, ori către societate.
În
acest sens, considerăm a fi utilă, punerea în discuţie şi atenţia
Comitetului Director al SCMD, a câtorva aspecte de această factură.
-
Deşi bătălia cu guvernanţii, justiţia, clasa politică, mass-media, pentru
apărarea drepturilor specifice cadrelor militare active şi a rezerviştilor, a dus-o
aproape, în exclusivitate SCMD, insuficienta comunicare cu filialele
judeţene ale ANCMRR, a dat posibilitate conducerii centrale a acestei
organizaţii din stgructura M.Ap.N., mai ales preşedintelui acestuia, să
prezinte aceste rezultate ca fiind meritul aproape exclusiv al domniei sale,
fiind crezut de foarte mulţi rezervişti.
Pentru
evitarea, în viitor, a unei astfel de atitudini, se pot lua diverse măsuri, inclusiv
publicarea în presa locală a unor acţiuni ale SCMD si rezultatele sale, sau
informarea scrisă ori verbală, periodică, a filialelor judeţene ale
ANCMRR cu acestea, având în vedere realitatea că aproape toți membrii SCMD sunt
și membrii ANCMRR, deci nu ar fi un impediment major în acest sens;
-
Stabilirea unui colectiv la nivelul SCMD care să elaboreze o strategie de
promovare a imaginii organizaţiei în rândul rezerviştilor dar şi al societăţii
civile, în ansamblu, pentru creşterea impactului mediatic al mesajelor asupra
decidenţilor politici şi nu numai, inclusiv în scopul întăririi filialelor
prin captarea de noi membri;
-
Încurajarea iniţiativelor individuale sau colective, pertinente şi în
folosul organizaţiei sindicale, promovarea unor idei sau acţiuni la nivel
naţional, prin grija Comitetului Director.
Abţinerea
de la etichetarea nejustificată a celor cu opinii divergente, dar de bună credinţă,
ca „NAPOLEONI” sau cu aluzii la legendarul căpitan „TEACĂ” a lui A.
Bacalbaşa. Asemenea etichetări ironice
sunt de natură a descuraja, aprioric, orice iniţiativă de bună credinţă ce ar
putea fi benefică sindicatului.
-
Credem că se impune schimbarea sindicală a retoricii manifestată la ieşirile
publice prin mass-media, şi mai ales la T.V.
Folosirea
până la saturaţie a unicului subiect cu privire la dreptul la pensie de
serviciu şi ştirbirile aduse acestui drept şi a celor adiacente, este de
natură a duce la uzarea mesajului sau plictisirea auditoriului şi respingerea
sa prin dispariţia interesului, determinarea moderatorilor de emisiuni de a nu
mai invita reprezentanţi ai SCMD în studiouri, deoarece subiectele lor nu mai
prezintă interes, adică impact emoţional. Aceste intervenţii nu mai sunt
urmărite nici de unii rezervişti cu pensiile mărite.
Din
acest considerente, şi nu numai, credem
că necesită abordarea cu mult curaj, prin mijloace specifice, şi altor teme de
real interes naţional, de natură a creşte prestigiul organizaţiei noastre,
printre care amintim, aleatoriu şi doar cu titlu de exemplificaţii:
-
necesitatea stabilirii de către guvern, a unui program
de reindustrializare autohtonă, aşa cum a şi promis USL, prin programul său
electoral, crescând astfel si veniturile
bugetare, inclusiv pentru fondul de pensii;
-
exploatarea principalelor resurse naturale prin societăți
comerciale de stat sau în parteneriat public-privat, creîndu-se noi locuri de munca
și a relativii autonomie energetica;
-
urgentarea adoptării de către Parlamentul Romaniei, a
Noului Cod Silvic, pentru oprirea jefuirii pădurilor și valorificarea
superioară a lemnului. Formarea unor comisii parlamentare care să
verifice condițiile și responsabilitățile în cazul miilor de ha. de pădure
defrișate ilegal;
-
constituirea unor comisii de anchetă care să verifice
respectarea clauzelor post – privatizare, măcar la marile combinate și
întreprinderi de interes național, luate doar pentru falimentare, înlăturarea
concurenței, pentru industria străină, și
valorificare la fier vechi, fără a aduce nici o contribuție la bugetul de stat.
În aceste situații se
pot constata aspecte de răspundere civilă contractuală sau raspundere civilă
delictuală, coroborat cu răspunderea penală pentru înșelăciune în conventii?
și recuperarea măcar, parțială, a prejudiciilor produse economiei naționale;
- constituirea unor
comisii parlamentare care să verifice condițiile de restituire a unor prorietăți
imobiliare imense, unor persoane, cu nerespectarea normelor legale și
sesizarea instituțiilor competente pentru cercetarea celor vinovați.
Sunt numeroase cazurile
de restituire a unor proprietăți urmașilor unor grofi sau nobili maghiari, care
după încheierea primului razboi mondial au plecat în Ungaria și au fost
despăgubiți de statul român, alții sunt urmași ai unor persoane declarate
criminali de război și bunurile confiscate prin hotărâri irevocabile, în alte
cazuri au fost folosite acte false, etc.ignorându-se dreptul la proprietate
al celor legal împroprietăriți de statul român, ori fiind deposedat chiar stat,
de aceste terenuri și clădiri;
- sprijinirea
tinerilor în demararea unor activități private prin acordarea de credite
fără dobândă, cu rambursare dupa 10-15 ani, în mod eșalonat ș.a.
Desigur, ca aceste teme
necesită o documentre și
pregătire prealabilă.
Astfel de probleme de
larg interes cetățenesc, ar fi de natură a crește interesul și simpatia față de
organizația noastră, cu înlăturarea unor idei preconcepute și nedrepte, că
vizăm în mod egoist, meschin, doar drepturile noastre specifice ca pensionari
militari. Astfel, de intervenții se
pot face în presă, televiziune, scrisori deschise, etc.
Cu speranța că
observatiile noastre pot fi utile SCMD.
Cu deosebită considerație,
BIROUL FILIALEI 1
ZALAU
