Intalnire cu parlamentarii salajeni pe tema Legii 223 si OUG 57/2015

Urmatorul material a fost inmanat fiecarui parlamentar :

STIMATE DOMNULE DEPUTAT

          Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, a fost modificata prin OUG nr. 57/2015, ordonanta care va intra spre dezbatere si adoptare, la Camera Deputatilor din Parlamentul Romaniei, in calitate de Camera decizionala. In ultimele luni, s-au primit cateva mii de decizii de recalculare/actualizare a pensiilor, pentru cei aflati in aceasta postura, la data intrarii in vigoare a legi. Am constatat deci, in mod indubitabil, efectele profund nocive, discriminatorii si chiar neconstitutionale, pe care le produce art. 4o al acestei ordonante.  In cele ce urmeaza, vom argumenta cele afirmate, aspecte pe care le supunem atentiei dvs. , cu propunerile aferente de remediere, in care sens apelam la intelegere si sprijin.

STABILIREA CUANTUMULUI PENSIEI IN PROCENTE DIN BAZA DE CALCUL.

          Prevederea initiala a legii, a fost modificata, stabilindu-se un plafon minimal de 65% din baza de calcul, precum si un plafon maximal de 85%. Aceasta reglementare, de diminuare a celor doua plafoane, a produs urmatoarele consecinte:  o discriminare evidenta fata de celelalte categorii de beneficiari a pensiilor de serviciu, la care plafonul minimal este de 80% iar cel maximal de 100% din baza de calcul. In timp ce la militari baza de calcul este si mai restrictiva, fiind compusa doar din solda/salariul functiei de baza si de grad, la celelalte categorii, este formata din venitul salarial brut, in unele cazuri, chiar aferent ultimei luni anterioare pensionarii. Astfel, marea majoritate a deciziilor de recalculare/ actualizare a pensiilor, contin un cuantum  mai mic decat cel aflat in plata, in conditiile cand  acesta a fost stabilit mult anterior anului 2010.

          Pentru inlaturarea acestei grave discriminari si inechitati, propunem ca la adoptarea OUG 57/2015, in ipoteza in care nu s-ar respinge integral art. 40, sa fie modificat art. 29 alin. 1 lit. „a”, prin revenirea la plafonul minimal de 80% din baza de calcul, cum a fost initial in lege, precum si art. 30, la care fie sa se elimine total plafonul maximal, fie acesta sa fie modificat la 100% din baza de calcul. In a doua varianta, de mentinere a unui plafon maximal, consideram necesara introducerea unui aliniat 2, la art. 30, prin care sa se precizeze ca:” de la acest plafon maximal, fac exceptie procentele legale cuvenite pentru contributia la pensia suplimentara si cele aferente Ordinului Meritul Militar sau similare.”  Motivele pentru aceste derogari, le vom argumenta la capitolele aferente.

VALORIFICAREA VECHIMII IN MUNCA DIN SECTORUL CIVIL.

          Pensia de serviciu pentru limita de varsta, se acorda celor cu o vechime efectiva de cel putin 25 de ani, din care cel putin 15 ani sa o reprezinte vechimea in serviciu( adica militar sau similare), conform art. 16. Art 25 precizeaza ca este considerata vechime pentru stabilirea pensiei militare in conditiile art. 16- 18; 32 si perioadele recunoscute ca vechime in serviciu( ca militar),  vechimea in munca( in sectorul civil), in conditiile legii, pana la data intrarii in vigoare a acestei legi.La alin. 2 al aceluiasi articol se arata:” vechimea valorificata pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform alin. 1, nu se poate valorifica si in sistemul public de pensii sau in sistemele proprii de asigurari sociale neintegrate acestuia.

          Din continutul acestor texte de lege, rezulta ca vechimea in munca din sectorul civil, poate fi valorificata, in conditiile legii, pentru obtinerea pensiei militare de stat,  pentru atingerea vechimii de cel putin 25 de ani ceruta de lege( din care minim 15ani ca militar), fie pentru atingerea plafonului maxim prevazut de lege pentru pensie, prin acordarea punctajului de 1% pentru fiecare an de vechime cumulata, care depaseste 25 de ani, sau pentru indeplinirea ambelor cerinte stipulate de lege. Daca in deciziile de pensionare/recalculare anterioare, vechimea in sectorul civil si cuantumul acelei pensii, erau evidentiate distinct ,in prezent aceste date nu se mai regasesc pe deciziile de recalculare/ actualizare emise in temeiul actualei legi modificate. Aceasta, in conditiile cand in multe situatii, pentru indeplinirea cerintelor legale, nu este necesara deloc valorificarea vechimii din sectorul civil, sau doar folosirea partiala, adica doar a unui numar de ani. Sunt numerosi pensionari, care au  lucrat mai multi ani, dupa trecerea in rezerva, in diferite sectoare civile, fiind in prezent lipsiti in mod ilegal si neconstitutional, de dreptul de a primi pensia civila cuvenita, in conditiile cand acestia au contribuit la fondul de pensii, deci se incalca dreptul fundamental de proprietate si obligatia corelativa a statului de a le asigura dreptul la pensie pentru acei ani. Aceste constatari, au la baza verificarea acestor criterii, comparate cu datele de pe deciziile de recalculare/ actualizare, rezultand ca nu se impunea deloc valorificarea vechimii in munca din sectorul civil, sau doar partiala.

          Se pare ca situatia este creata de ambiguitatea de legiferarea a art. 25, modificat prin OUG 57/2015.Propunem astfel modificarea alin 2 a acestui articol, in sensul ca :” vechimea valorificata pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform alin. 1, nu se poate valorifica si in sistemul public de pensii...Prin valorificarea vechimii in munca(din sectorul civil), se intelege folosirea integrala a acestei  vechimii, pentru indeplinirea cerintei de vechime efectiva ceruta de art. 16 alin. 1 lit. „b”, sau pentru a beneficia de procentele stipulate la  art. 29 alin. 1 lit.”b”, pana la atingerea plafonului maximal al cuantumului pensiei, stabilit de art. 30. In cazul nevalorificarii  acesteia, sau valorificarea doar partiala, subzista dreptul la valorificarea in sistemul public de pensii, a intregii vehimi sau a fractiei nevalorificate. La aplicarea prevederilor art. 109 alin. 5 si 6, acestea vor fi corelate cu cele ale art. 25”.  Aceste clarificari se impun, intrucat pe linga privarea de drepturi legale cuvenite, se creaza o discriminare, fata de cei care  si-au valorificat in trecut vechimea in munca( din sectorul civil), prin Casele de Pensii Judetene de unde primesc pensie separat, asa cum le vor valorifica alti pensionari, dupa intrarea in vigoare a acestei legi.

CONTRIBUTIA PENTRU PENSIA SUPLIMENTARA

          A fost introdusa prin Decretul 141/1967, care a suferit pe parcurs, modificari si completari. Aceasta  este bazata pe sistemul contributiv, adica plata suplimentara la fondul de pensii, fata de contributia legal cuvenita de catre cel asigurat, raportat la salariul/solda lunara. In decretul mentionat, cat si in actele ulterioare, s-a stipulat, ca aceasta va fi o pensie suplimentara care se va adauga la pensia de baza.  Art. 108 din lege, modificata, prevede ca :”pentru militarii, politistii... care au platit contributie la Fondul pentru pensia suplimentara..., la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare, se acorda un spor de...3%;6%;9% pentru o vechime a contributiei, pe perioadele precizate la lit. a;b;c.

          In aceste conditii, este evidenta neconstitutionalitatea art. 3o alin. 1, a OUG 57/2015, care limiteaza acordarea acestor  procente de spor, raportat la incadrarea  in plafonul maxim al bazei de calcul, articol care trebuie modificat, asa cum am precizat la un punct anterior. In sustinerea argumentului, invocam si Decizia nr. 872/2010 a CCR, care a statuat ca este neconstitutionala diminuarea, chiar si temporara a pensiei cuvenite pe baza principiului contributivitatii.  In reglementarea actuala a art. 30, daca prin punctajul cuvenit pentru anii de vechime de peste 25 de ani, se atinge plafonul maximal,stabilit pentru cuantumul pensiei raportat la baza de calcul, se desfiinteaza ilegal, dreptul la pensia suplimentara cuvenita, in integralitate sau in mod partial.

PROCENTELE CUVENITE PENTRU ORDINUL MERITUL MILITAR.

          Acestea nu pot fi cumulate si plafonate, in baza aceluiasi art. 30 din lege, vadit neconstitutional, asa cum din greseala s-a procedat la Senat, cu ocazia adoptarii ordonantei in cauza, din mai multe considerente, dintre care amintim:  este reglementat de legi speciale si nu de legea pensiilor, respectiv legea nr. 20/2000 modificata,privind sistemul national de decoratii, de art. 11 alin. 3 ale Legii 80/95 modificata, privind statutul cadrelor militare , art. 29 alin. 3 din legea 360/2002, modificata, privind statutul politistului, prevederi in vigoare, nemodificate sau abrogate. Pentru solutionarea acestui aspect, necesita a fi observate si prevederile art.14 si 15 din legea nr.24, modificata, privind normele de tehnica legislativa. De asemeni, nici odata de-a lungul anilor, nu s-a procedat in acest mod. Aceste procente (10%;15% sau 20%) adaugate la pensia de baza, sunt o modesta recunoastere sociala, pentru importanta si riscurile profesiei, restrictiile si privatiunile de o viata, suportate de militar si familia sa. Astfel propunem justificat ca la acel art. 30, sa se precizeze si acest aspect, ca plafonarea maxima nu priveste si OMM sau similare.

ACTUALIZAREA PENSIILOR SI PROBLEMA SPORURILOR.

          Este problema cea mai controversata, mai dificila, care a creat imense discriminari in interiorul sistemului, raportat la perioada de pensionare, determinand anularea de facto, a principiilor de baza ce guverneaza sistemul pensiilor militare, reglementate de art. 2 din lege. Urmare a acestor reglementari discriminatorii, pensiile celor care se pensioneaza in prezent sau in ultimii ani, anteriori intrarii in vigoarea a legii 22/ 2015 modificata, sunt substantial mai mari, chiar si cu peste 100- 150%, fata de pensiile celor care s-au pensionat cu mai multi ani in urma, referirea fiind valabila pentru functii, grade, vechime, conditii de munca egale. S-a ajuns la situatia hilara, ca un plt. adj., care se pensioneaza in prezent, sa beneficieze  de o pensie egala sau mai mare, decat a unui colonel sau general, asta chiar in conditiile actualizarii acestora pentru cei pensionati anterior.

          Desi legea prevede recalcularea/ actualizarea pensiilor la data intrarii in vigoare a legii, actualizarea pensiilor, s-a oprit de facto, la nivelul anului 2009, intrucat afirmativ, de atunci nu s-au mai majorat salariile de functie si grad la cadrele active(legea 284/2010 a  salarizarii unitare a personalului bugetar.) In schimb, in ultimii ani, mai ales dupa anii 2010, s-au acordat cadrelor active, numeroase sporuri, pentru conditiile de munca, care cumulate, determina chiar dublarea salariului de functie, sporuri care sunt avute in vedere la formarea bazei de calcul a celor ce au beneficiat de ele, comparativ cu cei pensionati in anii cand aceste sporuri nu erau acordate.

          In continutul art. 11 din lege, este reglementata incadrarea locurilor de munca in conditii deosebite, speciale si alte conditii. In alin. 3, se stipuleaza, ca prevederile alin. 1, sunt aplicabile si militarilor, politistilor... care au trecut in rezerva/retragere...pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Prin aceasta prevedere, se inlatura doar partial discriminarea intre categoriile de pensionari,recunoscandu-se ca si cei pensionati anterior, au avut aceleasi conditii de munca cu cei din prezent. Dar aceasta recunoastere, ajuta doar partial, in sensul ca se majoreaza vechimea cumulata, si se beneficiaza de 1% pentru fiecare an care depaseste 25 de ani, dar aceste procente, se adauga doar partial, pana la atingerea plafonului maximal al bazei de calcul.

          Pentru inlaturarea acestei discriminari, consideram ca solutia ar fi ca la art.11 din lege, sa se introduca alin. 4, care sa stipuleze, acordarea si includerea in baza de calcul a sporurilor aferente conditiilor de munca, si pentru cei pensionati in anii anteriori. O astfel de solutie s-a adoptat si pentru inlaturarea discriminarii intre magistratii care aveau un spor de 40% pentru combaterea coruptiei, comparativ cu ceilalti care nu lucrau in acest sector, in baza Hotararii 185/2005 a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, fiind emisa OUG 27/2006, iar prin OUG 20/2016, de modificare a OUG 57/2015, s-a inlaturat discriminarea  bugetarilor ce nu aveau inclus in salariu, salariul de merit de 20%, fata de cei care il aveau inclus din 2010.

          Stimati parlamentari,fara a diminua importanta altor institutii, amintim ca art. 118 din Constitutia Romaniei, stipuleaza:” armata este subordonata exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranitatii, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale” Consideram ca acestea sunt valorile fundamentale care asigura existenta statului si a natiunii romane. Importanta vitala a structurilor militare, de ordine publica si siguranta nationala,se impune a fi revizuita si de catre Parlamentul si Guvernul Romaniei, mai ales in actuala conjunctura internationala complexa.

          Cu deosebita consideratie,

         VICEPRESEDINTE,

COORDONATOR FILIALELE NORD VEST ALE SCMD

          PRESEDINTE FILIALA ZALAU

          Col. (r) COTOI ANTON                                   

         PRESEDINTELE ANCNR SALAJ

         Col. (r) TITEL BEJENARIU

                                                                         Col. (r) jr. IOAN OROS

CONSIDERATII JURIDICE PRIVIND EFECTELE MODIFICARII LEGII 223 PRIN OUG 57/2015

                                

CONSIDERATII JURIDICE PRIVIND EFECTELE MODIFICARII

LEGII 223 PRIN OUG 57/2015

                                                   

          Din cele constatate pana in prezent, pe masura emiterii deciziilor de recalculare/actualizare a pensiilor, rezulta ca pe langa aspectele referitoare la fixarea arbitrara minimala si maximala a plafonului pensiilor, raportat la baza de calcul, mai sunt alte situatii care necesita o solutionare legislativa urgenta, cu ocazia adoptarii OUG 57/2015 in Camera Deputatilor, fiind camera decizionala, cum sunt: modul de valorificare a vechimii in munca din sectorul civil; contributia pentru pensia suplimentara; acordarea sporurilor ;  situatia  Ordinului Meritul Militar sau similare.In cele ce urmeaza, acestea vor fi detaliate si argumentate.

VALORIFICAREA VECHIMII IN MUNCA DIN SECTORUL CIVIL.

          Art. 16 din legea 223/2015, la alin 1, arata ca au dreptul la pensie de serviciu pentru limita de varsta, cei care au o vechime efectiva de cel putin 25 de ani, din care cel putin 15 ani reprezinta vechimea in serviciu. Art. 25 mentioneaza ca este considerata vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat in conditiile art. 16-18; 32 si perioadele recunoscute ca vechime in serviciu, vechime in munca, in conditiile legii, pana la data intrarii in vigoare a acestei legi. Alin. (2) al acestui articol, stipuleaza: vechimea valorificata pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform alin.( 1), nu se poate valorifica si in sistemul public de pensii sau in sistemele proprii de asigurari sociale neintegrate acestuia. Prin art. 28 lit.b), se precizeaza ca pentru fiecare an care depaseste vechimea prevazuta la lit. „a”, adica vechimea cumulata de cel putin 25 de ani, la cuantumul pensiei se adauga cate 1% din baza de calcul. Iar art. 109 din lege, alin. 4), arata ca stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei, conform alin. 3) precum si cele realizate ulterior intrarii in vigoare a prezentei legi, se valorifica in sistemul public de pensii.

          Se impune  de la inceput remarca: pensia militara, poate avea la baza doua componente, vechimea ca militar, care se numeste de legiuitor „ vechimea in serviciu”, sau in sectorul civil ori asimilate, care se numeste de legiuitor” vechimea in munca”.  Din economia textelor de lege mai sus mentionate, rezulta ca exista doar doua situatii in care este necesara valorificarea anilor de vechime din sectorul civil pentru obtinerea  si calcularea pensiei de serviciu(militare):  cand vechimea efectiva ca militar este mai mica de 25 de ani( dar nu mai mica de 15), sau pentru a fi luata in calcul la vechimea cumulata, de peste 25 de ani, pentru a se adauga cate 1%  la baza de calcul a pensiei, pana la atingerea plafonului maximal stabilit de lege, sau  pentru ambele situatii. Altfel spus, valorificarea acestei vechimi din sectorul civil nu se poate confunda doar cu situatia ca actele doveditoare se afla depuse la casele de pensii sectoriale. Aici se mai impune o constatare. Daca vechimea in sectorul civil a fost valorificata doar pentru atingerea plafonului maximal de 85% din baza de calcul, casele de pensii aveau la dispozitie posibilitatea  sa adauge la baza de calcul intai, cele 9 procente de la pensia suplimentara, care este oricum supusa in prezent plafonarii si sa nu se atinga de vechimea din sectorul civil, lipsindu-i pe oameni de valorificarea unui drept, adica o prioritizare a elementelor de calcul.

          In situatia in care nu a fost necesara deloc, sau a fost necesara doar partial (un anumit numar de ani) din vechimea in sectorul civil, la recalcularea pensiilor militare, trebuie sa existe dreptul legal de valorificare pentru intreaga perioada, sau fragmentul aferent, prin sistemul public de pensii. Pentru aceasta se impune a se face aceasta precizare explicita la adoptarea OUG 57/2015, cu mentiunea ca in deciziile de recalcuare, CPS, sa fie obligate sa precizeze clar situatia  valorificarii sau nu a acestei vechimi, aspect care in prezent este total omis, inclusiv ce acte se elibereaza pentru dovedirea situatiei in sectorul public de pensii.

          Acest aspect trebuie clarificat pe deplin si din alte considerente, pentru evitarea incalcarii de catre legiuitor a unor norme de drept constitutional. Cei care au lucrat in sectorul civil, au fost contributori la bugetul pentru pensii. Aceasta creaza statului obligatia corelativa de a-i acorda pensia legala cuvenita pentru acea perioada, acesta este un drept de proprietate, este un drept fundamental constitutional. A se proceda altfel, ar crea si o discriminare de tratament juridic. Sunt numeroase  cadre militare care primesc pensie civila pe langa cea militara, din perioada cand vechimea aferenta nu putea fi legal valorificata prin casele de pensii sectoriale, asa cum de altfel, vor primi cei care pe viitor vor valorifica acea vechime, in sectorul public de pensii.

CONTRIBUTIA PENTRU PENSIA SUPLIMENTARA

          Fara a mai face o trecere in revista a cadrului legislativ care a reglementat in timp aceasta problema, necesita a se evidentia de la inceput trasaturile juridice definitorii pentru aceasta institutie de drept. A fost legiferata, cu scopul de a se asigura o pensie suplimentara fata de cuantumul celei  cuvenite avand un caracter eminamente contributiv, adica persoanele in cauza au acceptat sa contribuie an de an, cu sume suplimentare la fondul de pensii, fata de contributia legala cuvenita raportat la venitul salarial.

          Aceasta are urmatoarele reglementari in Legea 223/2015 modificata, pe care le vom analiza in cele ce urmeaza: la art. 108 se arata ca pentru militarii, politistii... care au platit contributie la Fondul pentru pensia suplimentara si/sau contributia individuala la buget, la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare, se acorda un spor de 3%,6%,9%, in raport de vechimea contributiei precizate la lit. a)- c). Prin OUG 57/2015, art. 30 din lege, a fost modificat cu un continut profund neconstitutional:” pensia stabilita, recalculata si actualizata in conditiile prezentei legi, nu poate fi mai mare decat 85% din baza de calcul prevazuta de art. 28”. Caracterul de neconstitutionalitate, se datoreaza  faptului ca nu face distinctie intre doua stari de  fapt posibile. Daca se impune folosirea acestor procente pentru atingerea plafonului maximal al pensiei, nefiind indestulatoare procentele calculate in plus pentru vechimea cumulata de peste 25 de ani, atunci acest mod de reglementare poate fi in regula. Insa in varianta cand plafonul maximal este atins fara luarea in calcul a acestor procente de la contributia pentru pensia suplimentara, sau se impune doar folosirea unor procente partiale, prevederea este profund in contradictie cu normele de drept constitutional in materie.

          Pentru argumentarea acestei ipoteze, se pot invoca mai multe decizii ale CEDO, ale CCR, dar vom invoca doar Decizia nr.872/2010 a CCR care este mai accesibila memoriei pensionarilor. Prin Legea 19/2010, respectiv art. 9, s-a stabilit :” incepand cu drepturile lunii iunie 2010, cuantumul brut al pensiilor cuvenite sau aflate in plata se diminueaza cu 15%”. Prin decizia sa CCR a constatat neconstitutionalitatea acestei prevederi in esenta pentru urmatoarele motive: pensia este o forma de prestatie de asigurari sociale, platita lunar in baza legii, iar dreptul de asigurari sociale este garantat de stat. Aceasta functioneaza pe principiul contributivitatii, cuvenindu-se pe temeiul contributiei de asigurari sociale platite. Art. 47 alin. 2 din Constitutie prevede expres dreptul la pensie ca drept fundamental. Acesta este un drept preconstituit, nascandu-se corelativ obligatia statului sa-i plateasca pensia. Cuantumul pensiei stabilit prin principiul contributivitatii se constituie intr-un drept castigat, incat diminuarea sa nu poate fi nici macar cu caracter temporar. Se mai precizeaza ca este un drept de proprietate.

          Din aceste motive nu s-a admis diminuarea pensiilor, doar modificarea pensiilor speciale, care au doua componente: una contributiva si o parte acordata suplimentar de catre stat, unor categorii profesionale. A se exclude in tot sau in parte, procentele cuvenite de la pensia suplimentara pentru a nu  se adauga la pensia de baza, datorita atingerii plafonului maximal stabilit prin lege, aceasta avand caracter contributiv, este similar cu anularea dreptului in sine, ceea ce contravine motivatiilor enuntate anterior de CCR.,dand caracter de neconstitutionalitate art. 30 din OUG 57/2015, in ipoteza exemplificata. Necesita a se avea in vedere, ilegalitatea unei astfel de masuri si fata de cei care au contribuit la fondul privat de pensii( pilonul II, III).

PROBLEMA SPORURILOR

          Recalcularea/actualizarea pensiilor aflate in plata anterior intrarii in vigoare a Legii 223/2015, se opreste la nivelul anului 2009, pe considerentul ca de la acea data, nu au mai avut loc majorari salariale, noile clase de salarizare prevazute de Legea 284/2010 privind salarizarea unitara a personalul bugetar, nu au fost aplicate, fiind amanata intrarea in vigoare a prevederilor legale respective, termen prorogat anual, iar in prezent se pregateste o alta amanare.

Daca nu au fost majorari salariale la functia aferenta, in schimb, in ultimii ani, pentru compensarea in parte a acestui inconvenient, s-au introdus numeroase sporuri pentru conditii de munca si salarii pentru lucrari de exceptie, toate acestea fiind avute in vedere si incluse in baza de calcul la cei care se pensioneaza in prezent, sau cei care si-au putut alege perioada de 6 luni consecutive, din ultimii ani anteriori intrarii in vigoare a legii, cand deja erau acordate astfel de sporuri. Intrucat cu cativa ani mai in urma, ponderea din aceste sporuri nu erau acordate, s-a ajuns la situatia incredibila, ca cei care se pensioneaza acum, la functie, grad, vechime egala si conditii similare de munca, sa   aiba pensiile mai mari cu 100-150% decat cei pensionati cu cativa ani in urma, adica subofiterul( agentul de politie) pensionat actual, sa aiba pensie mai mare decat ofiterii superiori sau generali. Aceasta situatie a creat o discriminare grava intre pensionarii militari, in raport de perioada iesirii la pensie. Prin aceasta, se incalca, se anuleaza de facto principiile de baza care guverneaza sistemul pensiilor militare de stat: principiul unicitatii; principiul egalitatii; principiul recunostintei fata de loialitatea, sacrificiile si privatiunile suferite de militari, politisti si functionarii publici cu statut special.

          Desigur ca se isca intrebarea legitima, cu privire la modalitatile de remediere legala a acestei grave discriminari?.  Categoric, solutie exista, a mai fost promovata , este adevarat in domeniul salarial nu al pensiilor, dar situatia este aproape identica, deci si solutia trebuie sa fie la fel.  Art. 11 din lege face trimitere la incadrarea locurilor de munca in conditii  deosebite, speciale si alte conditii, conform hotararilor de guvern mentionate, iar la alin. 3, se stipuleaza ca: prevederile alin . 1 sunt aplicabile si militarilor... care au trecut in rezerva/retragere..pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi.Adica o jumatate de masura pentru inlaturarea doar partiala a discriminarii. Astfel, se recunoaste, ca desi conditiile de munca au fost aceleasi cu cele ale cadrelor aflate in activitate la data emiterii hotararilor de guvern in cauza, in mod ilegal nu se aplicasera si pentru cei pensionati intre timp, acordandu-se aceste procente la calculul  vechimii, doar dupa intrarea in vigoare a actualei legi.Insa nu s-a mers pana la capat, cu masura eliminarii discriminarii intre cei care se pensioneaza in prezent sau ultimii ani, si cei pensionati anterior, prin acordarea sporurilor aferente functiilor si conditiilor de munca si acestora, in vederea includerii in baza de calcul pentru recalcularea/actualizarea pensiilor.

          Situatii discriminatorii, intre aceleasi categorii socio-profesionale, s-au mai produs in timp, astfel consideram util a se aduce in discutie, modul de rezolvare a acestora, intrucat poate fi utilizat in mod legal si pentru solutionarea cazului de discriminare a pensionarilor, urmare a acordarii unor sporuri salariale numai cadrelor active, din anumite perioade, la conditii de munca identice avute si de pensionari in perioada activa.

          Prin OUG 43/2002, s-a acordat un spor de 30% la indemnizatia de incadrare bruta, procurorilor din PNA, pentru combaterea infractiunilor de coruptie, si judecatorilor care faceau parte din completele de judecata pentru acest gen de infractiuni. Prin OUG 24/2004, procentul a fost marit la 40%, iar prin legea 508/2004, aceste procent( spor) a fost extins pentru a beneficia si alte categorii de magistrati, care nu aveau atributiuni profesionale de combatere a coruptiei, vizand mai mult functii de conducere de la diferite nivele din magistratura. Ponderea magistratilor, exclusi de la aceasta, s-au considerat discriminati, sesizand Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii. Acesta, prin Hotararea 185/2005, a constatat existenta acestei discriminari directe prin aplicarea textelor de lege, solicitand Ministerului Justitiei, promovarea unui proiect de lege pentru inlaturarea situatiei create, de inegalitate de tratament vadita. In acest sens, a fost emisa OUG 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale salariatilor, prin care sporul de 40% a fost acordat tuturor procurorilor si judecatorilor, indiferent de atributiuni, functie etc.

          O astfel de situatie a fost solutionata si mai recent. La finele anului 2010, unii salariati, din anumite categorii de bugetari, aveau salarii de merit( 2o%). Cand s-a adoptat legea de diminuare a salariilor cu 25%, la acestia, s-a inclus ilegal salariul de merit in cuantumul salariului lunar, de functie. Astfel au primit in toti acesti ani, din 2010 salarii mai mari cu 20% decat colegii lor, creindu-se o discriminare a celor din urma. Pentru inlaturarea acestei situatii, prin OUG 20/2016, s-a modificat OUG 57/205, privind salarizarea personalului bugetar, prin care s-a prevazut majorarea cu 20%, in doua etape,pentru toti salariatii bugetari care nu aveau inclus in salariul de baza, acel salariu de merit.

          In concluzie, la acest punct din material, pentru inlaturarea discriminarii  intre pensionari, raportat la perioadele de pensionare, necesita acordarea sporurilor aferente conditiilor speciale de munca, recunoscute si acordate legal, care sa fie incluse in baza de calcul problema ce trebuie transata la adoptarea OUG 57/2015 in Camera Deputatilor. In ipoteza pierderii acestui moment prielnic de solutionare, nu ramane decat posibilitatea introducerii in justitie, a unei actiuni in raspundere civila delictuala, indreptata impotriva celor vinovati de masurile sau faptele discriminatorii.

ORDINUL MERITUL MILITAR SAU SIMILARE

          Acesta beneficiaza de o reglementare speciala, cu referire la ordinele si medaliile ce se acorda, precum si de statutele cadrelor militare sau ale politistilor, adoptate prin legi, a caror continut nu necesita detaliere, fiind indeobste cunoscute. Nefiind reglementat de legea pensiilor militare, teoretic, nu ar fi legala introducerea procentului de pana la 20% conferit de acesta, in plafonul de calcul pentru recalcularea/actualizarea pensiilor, impunandu-se adaugarea acestui procent dupa plafonul  maximal stabilit prin legea 223/2015 modificata.

          Avand in vedere insa imensa greseala comisa la adoptarea ordonantei in Senat, cand acest procent a fost introdus incorect in plafonul maximal al pensiei modificata la 100% din baza de calcul, necesita interventie calificata la comisii si Camera Deputatilor pentru corectarea acestei prevederi, la adoptarea OUG 57/2015. Problema nu trebuie tratata cu usurinta, in speranta ca se va solutiona de la sine, existand un pericol care trebuie combatut juridic inteligent. Recent, CCR, printr-o decizie, a respins integral Legea conversiei datoriilor bancare in franci elvetieni, iar printre motivele invocate, a fost si cel al incalcarii principiului bicameralismului parlamentar, statuat in Constitutia Romaniei. In esenta, s-a sustinut ca desi in prima camera sesizata au fost adoptate intr-o anumita forma, prevederi din proiectul legii si amendamente, camera decizionala, a modificat in mod esential unele prevederi nediscutate in prima camera, ori chiar daca este camera decizionala, principiul  bicameralismului, impunea ca aceasta sa nu le modifice fata de forma initiala. Pentru toti cunoscatorii dreptului constitutional, este limpede ca invocarea acestui asa zis principiu, este o „inovatie” total neconstitutionala a CCR, pentru a transa problema in favoarea bancilor.  Art. 73 si urm. Din Constitutie, reglementeaza „legiferarea”, iar art. 75 alin. 3 stipuleaza: „Dupa adoptarea sau respingerea de catre prima Camera sesizata, proiectul sau propunerea legislativa, se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.” La acelasi art. alin 2, este reglementata adoptarea tacita a legii de catre prima camera sesizata. Deci in situatia adoptarii tacite, camera decizionala, cum poate tine cont de hotararea primei camere care nu a dezbatut legea, deci cum se realizeaza acest principiu al bicameralismului in aceasta ipoteza? Dar in cazul cand prima camea sesizata respinge proiectul de lege si totusi camera decizionala il adopta, legea este neconsitutionala? Ar insemna ca mii de legi deja adoptate ar fi in aceasta situatie!.  De ce era necesara in cazul nostru aceasta explicatie? Pentru a putea combate eventualele incercari de” argumentare” din partea unor parlamentari, ca nu ar ptea modifica, conform deciziei CCR invocate, prevederea prin care la Senat acest  20%, a fost introdus incorect in interiorul plafonului maximal de 100%.

          Datorita acestor impedimente, dar si a altor reglementari restrictive impuse prin ordonanta de modificare a legii, se constata ca tot mai multi primesc deciziile cu pensiile recalculate/actualizate, mai mici decat cele in plata, sau cresteri nesemnificative, situatie total anormala.

          In final, consideram corect sa se intreprinda de urgenta unele masuri, in care sens propunem: intocmirea unor sinteze cu aceste aspecte si altele, care sa fie folosite in discutii, ori sa parvina comisiilor de specialitate, sefilor grupurilor parlamentare apreciate a fi oportun; contactarea sau trimiterea de scrisori deschise ANCMRR si Sindicatelor Politistilor, pentru a argumenta in comun unele cerinte; indrumarea fililalelor SCMD si eventual ANCMRR, pentru contactarea parlamentarilor in judete si eventual a ministrilor de resort ; sprijinirea cu consultanta de specialitate a celor cu procese in justitie pentru contestarea deciziilor de recalculare.

          Materialul de fata, a fost intocmit cu cele mai bune intentii pentru sprijinirea sindicatului, membrilor sai, a tuturor pensionarilor militari.

          Cu deosebita consideratie,

          Col.(r) jr. OROS IOAN

         

         

POPOR ROMAN, N-AI PROTESTAT!

POPOR ROMAN, N-AI PROTESTAT!

E zarvă mare-n toată țara,
Fiindcă Guvernu-a cutezat,
Să schimbe-un paragraf de lege,
Fără aviz, de la Palat

La CSM e supărare,
Procuratura- amenințat
Guvernul, cu măsuri penale,
C-o lege au modificat.

Întâiul Demnitar al Țării,
Fiind pentru asta revoltat,
A instigat apoi în stradă
Sa iasă toți la protestat.

Dar când economia țării
A fost distrusă ne-ncetat,
Iar băncile devalizate,
Popor român, n-ai protestat!

A fost înstrăinat pământul,
Pădurile s-au defrișat,
Dar ocupat să numeri stele,
Popor român, n-ai protestat!

Când țara a intrat în U.E.
Și nimeni nu te-a consultat,
Apoi, trecută și în NATO,
Popor român, n-ai protestat!

Când s-au închis pe rând spitale,
Salarii, pensii, s-au tăiat,
V-ați șters doar lacrimi de pe față
Dar însă, nu v-ați revoltat!

Acum, copii țării plâng!
După părinții ce-au plecat,
Să le câștige pâinea-n lume
Dar voi romani, n-ați protestat!

Din vest, doar zvon de-autonomie,
Din est, dihonie-ntre frați,
Iar voi ieșiti acum în stradă
Și nu sunteți manipulați ?!

Nu cred, că pot avea dreptate
Și ei ar sta țării de veghe,
Acei ce protestează- acuma,                  
Doar pentru-n paragraf de lege!.          
                           IOAN OROS- PODISAN

                             Zalau- 5 februarie 2017