duminică, 26 februarie 2017
CONSIDERATII JURIDICE PRIVIND EFECTELE MODIFICARII LEGII 223 PRIN OUG 57/2015
CONSIDERATII JURIDICE PRIVIND EFECTELE MODIFICARII
LEGII 223 PRIN OUG 57/2015
Din
cele constatate pana in prezent, pe masura emiterii deciziilor de
recalculare/actualizare a pensiilor, rezulta ca pe langa aspectele referitoare
la fixarea arbitrara minimala si maximala a plafonului pensiilor, raportat la
baza de calcul, mai sunt alte situatii care necesita o solutionare legislativa
urgenta, cu ocazia adoptarii OUG 57/2015 in Camera Deputatilor, fiind camera
decizionala, cum sunt: modul de valorificare a vechimii in munca din sectorul
civil; contributia pentru pensia suplimentara; acordarea sporurilor ; situatia
Ordinului Meritul Militar sau similare.In cele ce urmeaza, acestea vor
fi detaliate si argumentate.
VALORIFICAREA VECHIMII IN
MUNCA DIN SECTORUL CIVIL.
Art.
16 din legea 223/2015, la alin 1, arata ca au dreptul la pensie de serviciu
pentru limita de varsta, cei care au o vechime efectiva de cel putin 25 de
ani, din care cel putin 15 ani reprezinta vechimea in serviciu. Art. 25
mentioneaza ca este considerata vechime pentru stabilirea pensiei militare de
stat in conditiile art. 16-18; 32 si perioadele recunoscute ca vechime in
serviciu, vechime in munca, in conditiile legii, pana la data intrarii in
vigoare a acestei legi. Alin. (2) al acestui articol, stipuleaza:
vechimea valorificata pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform
alin.( 1), nu se poate valorifica si in sistemul public de pensii sau in
sistemele proprii de asigurari sociale neintegrate acestuia. Prin art. 28
lit.b), se precizeaza ca pentru fiecare an care depaseste vechimea prevazuta
la lit. „a”, adica vechimea cumulata de cel putin 25 de ani, la cuantumul
pensiei se adauga cate 1% din baza de calcul. Iar art. 109 din lege, alin.
4), arata ca stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei,
conform alin. 3) precum si cele realizate ulterior intrarii in vigoare a
prezentei legi, se valorifica in sistemul public de pensii.
Se
impune de la inceput remarca: pensia
militara, poate avea la baza doua componente, vechimea ca militar, care se
numeste de legiuitor „ vechimea in serviciu”, sau in sectorul civil ori
asimilate, care se numeste de legiuitor” vechimea in munca”. Din economia textelor de lege mai sus
mentionate, rezulta ca exista doar doua situatii in care este necesara
valorificarea anilor de vechime din sectorul civil pentru obtinerea si calcularea pensiei de serviciu(militare): cand vechimea efectiva ca militar este mai
mica de 25 de ani( dar nu mai mica de 15), sau pentru a fi luata in calcul la
vechimea cumulata, de peste 25 de ani, pentru a se adauga cate 1% la baza de calcul a pensiei, pana la
atingerea plafonului maximal stabilit de lege, sau pentru ambele situatii. Altfel spus,
valorificarea acestei vechimi din sectorul civil nu se poate confunda doar cu
situatia ca actele doveditoare se afla depuse la casele de pensii sectoriale.
Aici se mai impune o constatare. Daca vechimea in sectorul civil a fost
valorificata doar pentru atingerea plafonului maximal de 85% din baza de
calcul, casele de pensii aveau la dispozitie posibilitatea sa adauge la baza de calcul intai, cele 9
procente de la pensia suplimentara, care este oricum supusa in prezent
plafonarii si sa nu se atinga de vechimea din sectorul civil, lipsindu-i pe
oameni de valorificarea unui drept, adica o prioritizare a elementelor de
calcul.
In
situatia in care nu a fost necesara deloc, sau a fost necesara doar partial
(un anumit numar de ani) din vechimea in sectorul civil, la recalcularea
pensiilor militare, trebuie sa existe dreptul legal de valorificare pentru
intreaga perioada, sau fragmentul aferent, prin sistemul public de pensii.
Pentru aceasta se impune a se face aceasta precizare explicita la adoptarea OUG
57/2015, cu mentiunea ca in deciziile de recalcuare, CPS, sa fie obligate sa
precizeze clar situatia valorificarii
sau nu a acestei vechimi, aspect care in prezent este total omis, inclusiv ce
acte se elibereaza pentru dovedirea situatiei in sectorul public de pensii.
Acest aspect trebuie
clarificat pe deplin si din alte considerente, pentru evitarea incalcarii de
catre legiuitor a unor norme de drept constitutional. Cei care au lucrat in
sectorul civil, au fost contributori la bugetul pentru pensii. Aceasta creaza
statului obligatia corelativa de a-i acorda pensia legala cuvenita pentru acea
perioada, acesta este un drept de proprietate, este un drept fundamental
constitutional. A se proceda altfel, ar crea si o discriminare de tratament
juridic. Sunt numeroase cadre militare
care primesc pensie civila pe langa cea militara, din perioada cand vechimea
aferenta nu putea fi legal valorificata prin casele de pensii sectoriale, asa
cum de altfel, vor primi cei care pe viitor vor valorifica acea vechime, in
sectorul public de pensii.
CONTRIBUTIA PENTRU PENSIA
SUPLIMENTARA
Fara
a mai face o trecere in revista a cadrului legislativ care a reglementat in
timp aceasta problema, necesita a se evidentia de la inceput trasaturile
juridice definitorii pentru aceasta institutie de drept. A fost legiferata,
cu scopul de a se asigura o pensie suplimentara fata de cuantumul celei cuvenite avand un caracter eminamente
contributiv, adica persoanele in cauza au acceptat sa contribuie an de an, cu
sume suplimentare la fondul de pensii, fata de contributia legala cuvenita
raportat la venitul salarial.
Aceasta are urmatoarele
reglementari in Legea 223/2015 modificata, pe care le vom analiza in cele ce
urmeaza: la art. 108 se arata ca pentru militarii, politistii... care au
platit contributie la Fondul pentru pensia suplimentara si/sau contributia
individuala la buget, la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei
militare, se acorda un spor de 3%,6%,9%, in raport de vechimea contributiei
precizate la lit. a)- c). Prin OUG 57/2015, art. 30 din lege, a fost modificat
cu un continut profund neconstitutional:” pensia stabilita, recalculata si
actualizata in conditiile prezentei legi, nu poate fi mai mare decat 85% din
baza de calcul prevazuta de art. 28”. Caracterul de neconstitutionalitate, se
datoreaza faptului ca nu face distinctie
intre doua stari de fapt posibile.
Daca se impune folosirea acestor procente pentru atingerea plafonului maximal
al pensiei, nefiind indestulatoare procentele calculate in plus pentru vechimea
cumulata de peste 25 de ani, atunci acest mod de reglementare poate fi in
regula. Insa in varianta cand plafonul maximal este atins fara luarea in calcul
a acestor procente de la contributia pentru pensia suplimentara, sau se impune
doar folosirea unor procente partiale, prevederea este profund in contradictie
cu normele de drept constitutional in materie.
Pentru
argumentarea acestei ipoteze, se pot invoca mai multe decizii ale CEDO, ale
CCR, dar vom invoca doar Decizia nr.872/2010 a CCR care este mai accesibila
memoriei pensionarilor. Prin Legea 19/2010, respectiv art. 9, s-a stabilit :”
incepand cu drepturile lunii iunie 2010, cuantumul brut al pensiilor cuvenite
sau aflate in plata se diminueaza cu 15%”. Prin decizia sa CCR a
constatat neconstitutionalitatea acestei prevederi in esenta pentru urmatoarele
motive: pensia este o forma de prestatie de asigurari sociale, platita lunar in
baza legii, iar dreptul de asigurari sociale este garantat de stat. Aceasta
functioneaza pe principiul contributivitatii, cuvenindu-se pe temeiul
contributiei de asigurari sociale platite. Art. 47 alin. 2 din Constitutie
prevede expres dreptul la pensie ca drept fundamental. Acesta este un drept
preconstituit, nascandu-se corelativ obligatia statului sa-i plateasca pensia. Cuantumul
pensiei stabilit prin principiul contributivitatii se constituie intr-un drept
castigat, incat diminuarea sa nu poate fi nici macar cu caracter temporar.
Se mai precizeaza ca este un drept de proprietate.
Din
aceste motive nu s-a admis diminuarea pensiilor, doar modificarea pensiilor
speciale, care au doua componente: una contributiva si o parte acordata
suplimentar de catre stat, unor categorii profesionale. A se exclude in tot
sau in parte, procentele cuvenite de la pensia suplimentara pentru a nu se adauga la pensia de baza, datorita
atingerii plafonului maximal stabilit prin lege, aceasta avand caracter
contributiv, este similar cu anularea dreptului in sine, ceea ce contravine
motivatiilor enuntate anterior de CCR.,dand caracter de neconstitutionalitate
art. 30 din OUG 57/2015, in ipoteza exemplificata. Necesita a se avea in
vedere, ilegalitatea unei astfel de masuri si fata de cei care au contribuit la
fondul privat de pensii( pilonul II, III).
PROBLEMA SPORURILOR
Recalcularea/actualizarea
pensiilor aflate in plata anterior intrarii in vigoare a Legii 223/2015, se
opreste la nivelul anului 2009, pe considerentul ca de la acea data, nu au mai
avut loc majorari salariale, noile clase de salarizare prevazute de Legea
284/2010 privind salarizarea unitara a personalul bugetar, nu au fost aplicate,
fiind amanata intrarea in vigoare a prevederilor legale respective, termen
prorogat anual, iar in prezent se pregateste o alta amanare.
Daca nu au fost majorari
salariale la functia aferenta, in schimb, in ultimii ani, pentru compensarea in
parte a acestui inconvenient, s-au introdus numeroase sporuri pentru conditii
de munca si salarii pentru lucrari de exceptie, toate acestea fiind avute in
vedere si incluse in baza de calcul la cei care se pensioneaza in prezent, sau
cei care si-au putut alege perioada de 6 luni consecutive, din ultimii ani
anteriori intrarii in vigoare a legii, cand deja erau acordate astfel de
sporuri. Intrucat cu cativa ani mai in urma, ponderea din aceste sporuri nu
erau acordate, s-a ajuns la situatia incredibila, ca cei care se pensioneaza
acum, la functie, grad, vechime egala si conditii similare de munca, sa aiba pensiile mai mari cu 100-150% decat cei
pensionati cu cativa ani in urma, adica subofiterul( agentul de politie)
pensionat actual, sa aiba pensie mai mare decat ofiterii superiori sau
generali. Aceasta situatie a creat o discriminare grava intre pensionarii
militari, in raport de perioada iesirii la pensie. Prin aceasta, se incalca, se
anuleaza de facto principiile de baza care guverneaza sistemul pensiilor
militare de stat: principiul unicitatii; principiul egalitatii; principiul
recunostintei fata de loialitatea, sacrificiile si privatiunile suferite de
militari, politisti si functionarii publici cu statut special.
Desigur ca se isca
intrebarea legitima, cu privire la modalitatile de remediere legala a acestei
grave discriminari?. Categoric,
solutie exista, a mai fost promovata , este adevarat in domeniul salarial nu al
pensiilor, dar situatia este aproape identica, deci si solutia trebuie sa fie
la fel. Art. 11 din lege face trimitere
la incadrarea locurilor de munca in conditii
deosebite, speciale si alte conditii, conform hotararilor de guvern
mentionate, iar la alin. 3, se stipuleaza ca: prevederile alin . 1 sunt
aplicabile si militarilor... care au trecut in rezerva/retragere..pana la data
intrarii in vigoare a prezentei legi.Adica o jumatate de masura pentru
inlaturarea doar partiala a discriminarii. Astfel, se recunoaste, ca desi
conditiile de munca au fost aceleasi cu cele ale cadrelor aflate in activitate
la data emiterii hotararilor de guvern in cauza, in mod ilegal nu se aplicasera
si pentru cei pensionati intre timp, acordandu-se aceste procente la calculul vechimii, doar dupa intrarea in vigoare a
actualei legi.Insa nu s-a mers pana la capat, cu masura eliminarii
discriminarii intre cei care se pensioneaza in prezent sau ultimii ani, si cei
pensionati anterior, prin acordarea sporurilor aferente functiilor si conditiilor
de munca si acestora, in vederea includerii in baza de calcul pentru
recalcularea/actualizarea pensiilor.
Situatii
discriminatorii, intre aceleasi categorii socio-profesionale, s-au mai produs
in timp, astfel consideram util a se aduce in discutie, modul de rezolvare a
acestora, intrucat poate fi utilizat in mod legal si pentru solutionarea
cazului de discriminare a pensionarilor, urmare a acordarii unor sporuri
salariale numai cadrelor active, din anumite perioade, la conditii de munca
identice avute si de pensionari in perioada activa.
Prin
OUG 43/2002, s-a acordat un spor de 30% la indemnizatia de incadrare bruta,
procurorilor din PNA, pentru combaterea infractiunilor de coruptie, si
judecatorilor care faceau parte din completele de judecata pentru acest gen de
infractiuni. Prin OUG 24/2004, procentul a fost marit la 40%, iar prin legea
508/2004, aceste procent( spor) a fost extins pentru a beneficia si alte
categorii de magistrati, care nu aveau atributiuni profesionale de combatere a
coruptiei, vizand mai mult functii de conducere de la diferite nivele din
magistratura. Ponderea magistratilor, exclusi de la aceasta, s-au considerat
discriminati, sesizand Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.
Acesta, prin Hotararea 185/2005, a constatat existenta acestei discriminari
directe prin aplicarea textelor de lege, solicitand Ministerului Justitiei,
promovarea unui proiect de lege pentru inlaturarea situatiei create, de
inegalitate de tratament vadita. In acest sens, a fost emisa OUG 27/2006
privind salarizarea si alte drepturi ale salariatilor, prin care sporul de 40%
a fost acordat tuturor procurorilor si judecatorilor, indiferent de
atributiuni, functie etc.
O astfel de situatie a
fost solutionata si mai recent. La finele anului 2010, unii salariati, din
anumite categorii de bugetari, aveau salarii de merit( 2o%). Cand s-a adoptat
legea de diminuare a salariilor cu 25%, la acestia, s-a inclus ilegal salariul
de merit in cuantumul salariului lunar, de functie. Astfel au primit in toti
acesti ani, din 2010 salarii mai mari cu 20% decat colegii lor, creindu-se o
discriminare a celor din urma. Pentru inlaturarea acestei situatii, prin OUG
20/2016, s-a modificat OUG 57/205, privind salarizarea personalului bugetar,
prin care s-a prevazut majorarea cu 20%, in doua etape,pentru toti salariatii
bugetari care nu aveau inclus in salariul de baza, acel salariu de merit.
In
concluzie, la acest punct din material, pentru inlaturarea
discriminarii intre pensionari, raportat
la perioadele de pensionare, necesita acordarea sporurilor aferente conditiilor
speciale de munca, recunoscute si acordate legal, care sa fie incluse in baza
de calcul problema ce trebuie transata la adoptarea OUG 57/2015 in Camera
Deputatilor. In ipoteza pierderii acestui moment prielnic de solutionare, nu
ramane decat posibilitatea introducerii in justitie, a unei actiuni in
raspundere civila delictuala, indreptata impotriva celor vinovati de masurile
sau faptele discriminatorii.
ORDINUL MERITUL MILITAR
SAU SIMILARE
Acesta
beneficiaza de o reglementare speciala, cu referire la ordinele si medaliile ce
se acorda, precum si de statutele cadrelor militare sau ale politistilor,
adoptate prin legi, a caror continut nu necesita detaliere, fiind indeobste
cunoscute. Nefiind reglementat de legea pensiilor militare, teoretic, nu ar fi
legala introducerea procentului de pana la 20% conferit de acesta, in plafonul
de calcul pentru recalcularea/actualizarea pensiilor, impunandu-se adaugarea
acestui procent dupa plafonul maximal
stabilit prin legea 223/2015 modificata.
Avand
in vedere insa imensa greseala comisa la adoptarea ordonantei in Senat, cand
acest procent a fost introdus incorect in plafonul maximal al pensiei
modificata la 100% din baza de calcul, necesita interventie calificata la comisii
si Camera Deputatilor pentru corectarea acestei prevederi, la adoptarea OUG
57/2015. Problema nu trebuie tratata cu usurinta, in speranta ca se va
solutiona de la sine, existand un pericol care trebuie combatut juridic
inteligent. Recent, CCR, printr-o decizie, a respins integral Legea conversiei
datoriilor bancare in franci elvetieni, iar printre motivele invocate, a fost
si cel al incalcarii principiului bicameralismului parlamentar, statuat in
Constitutia Romaniei. In esenta, s-a sustinut ca desi in prima camera
sesizata au fost adoptate intr-o anumita forma, prevederi din proiectul legii
si amendamente, camera decizionala, a modificat in mod esential unele prevederi
nediscutate in prima camera, ori chiar daca este camera decizionala,
principiul bicameralismului, impunea ca
aceasta sa nu le modifice fata de forma initiala. Pentru toti cunoscatorii
dreptului constitutional, este limpede ca invocarea acestui asa zis principiu,
este o „inovatie” total neconstitutionala a CCR, pentru a transa problema in
favoarea bancilor. Art. 73 si urm.
Din Constitutie, reglementeaza „legiferarea”, iar art. 75 alin. 3 stipuleaza: „Dupa
adoptarea sau respingerea de catre prima Camera sesizata, proiectul sau
propunerea legislativa, se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.”
La acelasi art. alin 2, este reglementata adoptarea tacita a legii de catre
prima camera sesizata. Deci in situatia adoptarii tacite, camera
decizionala, cum poate tine cont de hotararea primei camere care nu a dezbatut
legea, deci cum se realizeaza acest principiu al bicameralismului in aceasta
ipoteza? Dar in cazul cand prima camea sesizata respinge proiectul de lege si
totusi camera decizionala il adopta, legea este neconsitutionala? Ar insemna ca
mii de legi deja adoptate ar fi in aceasta situatie!. De ce era necesara in cazul nostru aceasta
explicatie? Pentru a putea combate eventualele incercari de” argumentare”
din partea unor parlamentari, ca nu ar ptea modifica, conform deciziei CCR
invocate, prevederea prin care la Senat acest 20%, a fost introdus incorect in interiorul
plafonului maximal de 100%.
Datorita
acestor impedimente, dar si a altor reglementari restrictive impuse prin
ordonanta de modificare a legii, se constata ca tot mai multi primesc deciziile
cu pensiile recalculate/actualizate, mai mici decat cele in plata, sau cresteri
nesemnificative, situatie total anormala.
In
final, consideram corect sa se intreprinda de urgenta unele masuri, in care
sens propunem: intocmirea unor sinteze cu aceste aspecte si altele, care sa fie
folosite in discutii, ori sa parvina comisiilor de specialitate, sefilor
grupurilor parlamentare apreciate a fi oportun; contactarea sau trimiterea de
scrisori deschise ANCMRR si Sindicatelor Politistilor, pentru a argumenta in
comun unele cerinte; indrumarea fililalelor SCMD si eventual ANCMRR, pentru
contactarea parlamentarilor in judete si eventual a ministrilor de resort ;
sprijinirea cu consultanta de specialitate a celor cu procese in justitie
pentru contestarea deciziilor de recalculare.
Materialul
de fata, a fost intocmit cu cele mai bune intentii pentru sprijinirea
sindicatului, membrilor sai, a tuturor pensionarilor militari.
Cu
deosebita consideratie,
Col.(r) jr. OROS IOAN
joi, 9 februarie 2017
POPOR ROMAN, N-AI PROTESTAT!
POPOR ROMAN, N-AI PROTESTAT!
E zarvă mare-n toată țara,
Fiindcă Guvernu-a cutezat,
Să schimbe-un paragraf de lege,
Fără aviz, de la Palat
La CSM e supărare,
Procuratura- amenințat
Guvernul, cu măsuri penale,
C-o lege au modificat.
Întâiul Demnitar al Țării,
Fiind pentru asta revoltat,
A instigat apoi în stradă
Sa iasă toți la protestat.
Dar când economia țării
A fost distrusă ne-ncetat,
Iar băncile devalizate,
Popor român, n-ai protestat!
A fost înstrăinat pământul,
Pădurile s-au defrișat,
Dar ocupat să numeri stele,
Popor român, n-ai protestat!
Când țara a intrat în U.E.
Și nimeni nu te-a consultat,
Apoi, trecută și în NATO,
Popor român, n-ai protestat!
Când s-au închis pe rând spitale,
Salarii, pensii, s-au tăiat,
V-ați șters doar lacrimi de pe față
Dar însă, nu v-ați revoltat!
Acum, copii țării plâng!
După părinții ce-au plecat,
Să le câștige pâinea-n lume
Dar voi romani, n-ați protestat!
Din vest, doar zvon de-autonomie,
Din est, dihonie-ntre frați,
Iar voi ieșiti acum în stradă
Și nu sunteți manipulați ?!
Nu cred, că pot avea dreptate
Și ei ar sta țării de veghe,
Acei ce protestează- acuma,
Doar pentru-n paragraf de lege!.
IOAN OROS- PODISAN
E zarvă mare-n toată țara,
Fiindcă Guvernu-a cutezat,
Să schimbe-un paragraf de lege,
Fără aviz, de la Palat
La CSM e supărare,
Procuratura- amenințat
Guvernul, cu măsuri penale,
C-o lege au modificat.
Întâiul Demnitar al Țării,
Fiind pentru asta revoltat,
A instigat apoi în stradă
Sa iasă toți la protestat.
Dar când economia țării
A fost distrusă ne-ncetat,
Iar băncile devalizate,
Popor român, n-ai protestat!
A fost înstrăinat pământul,
Pădurile s-au defrișat,
Dar ocupat să numeri stele,
Popor român, n-ai protestat!
Când țara a intrat în U.E.
Și nimeni nu te-a consultat,
Apoi, trecută și în NATO,
Popor român, n-ai protestat!
Când s-au închis pe rând spitale,
Salarii, pensii, s-au tăiat,
V-ați șters doar lacrimi de pe față
Dar însă, nu v-ați revoltat!
Acum, copii țării plâng!
După părinții ce-au plecat,
Să le câștige pâinea-n lume
Dar voi romani, n-ați protestat!
Din vest, doar zvon de-autonomie,
Din est, dihonie-ntre frați,
Iar voi ieșiti acum în stradă
Și nu sunteți manipulați ?!
Nu cred, că pot avea dreptate
Și ei ar sta țării de veghe,
Acei ce protestează- acuma,
Doar pentru-n paragraf de lege!.
IOAN OROS- PODISAN
Zalau- 5 februarie 2017
Abonați-vă la:
Postări (Atom)