Urmatorul material a fost inmanat fiecarui parlamentar :
STIMATE DOMNULE DEPUTAT
Legea
nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, a fost modificata prin OUG nr.
57/2015, ordonanta care va intra spre dezbatere si adoptare, la Camera
Deputatilor din Parlamentul Romaniei, in calitate de Camera decizionala. In
ultimele luni, s-au primit cateva mii de decizii de recalculare/actualizare a
pensiilor, pentru cei aflati in aceasta postura, la data intrarii in vigoare a
legi. Am constatat deci, in mod indubitabil, efectele profund nocive,
discriminatorii si chiar neconstitutionale, pe care le produce art. 4o al
acestei ordonante. In cele ce
urmeaza, vom argumenta cele afirmate, aspecte pe care le supunem atentiei dvs.
, cu propunerile aferente de remediere, in care sens apelam la intelegere si
sprijin.
STABILIREA CUANTUMULUI
PENSIEI IN PROCENTE DIN BAZA DE CALCUL.
Prevederea
initiala a legii, a fost modificata, stabilindu-se un plafon minimal de 65% din
baza de calcul, precum si un plafon maximal de 85%. Aceasta reglementare, de
diminuare a celor doua plafoane, a produs urmatoarele consecinte: o discriminare evidenta fata de celelalte
categorii de beneficiari a pensiilor de serviciu, la care plafonul minimal este
de 80% iar cel maximal de 100% din baza de calcul. In timp ce la militari baza
de calcul este si mai restrictiva, fiind compusa doar din solda/salariul
functiei de baza si de grad, la celelalte categorii, este formata din venitul
salarial brut, in unele cazuri, chiar aferent ultimei luni anterioare
pensionarii. Astfel, marea majoritate a deciziilor de recalculare/ actualizare
a pensiilor, contin un cuantum mai mic
decat cel aflat in plata, in conditiile cand
acesta a fost stabilit mult anterior anului 2010.
Pentru inlaturarea
acestei grave discriminari si inechitati, propunem ca la adoptarea OUG 57/2015,
in ipoteza in care nu s-ar respinge integral art. 40, sa fie modificat art.
29 alin. 1 lit. „a”, prin revenirea la plafonul minimal de 80% din baza de
calcul, cum a fost initial in lege, precum si art. 30, la care fie sa se
elimine total plafonul maximal, fie acesta sa fie modificat la 100% din baza de
calcul. In a doua varianta, de mentinere a unui plafon maximal, consideram
necesara introducerea unui aliniat 2, la art. 30, prin care sa se precizeze
ca:” de la acest plafon maximal, fac exceptie procentele legale cuvenite pentru
contributia la pensia suplimentara si cele aferente Ordinului Meritul Militar
sau similare.” Motivele pentru
aceste derogari, le vom argumenta la capitolele aferente.
VALORIFICAREA VECHIMII IN
MUNCA DIN SECTORUL CIVIL.
Pensia
de serviciu pentru limita de varsta, se acorda celor cu o vechime efectiva de
cel putin 25 de ani, din care cel putin 15 ani sa o reprezinte vechimea in
serviciu( adica militar sau similare), conform art. 16. Art 25 precizeaza ca
este considerata vechime pentru stabilirea pensiei militare in conditiile art.
16- 18; 32 si perioadele recunoscute ca vechime in serviciu( ca militar), vechimea in munca( in sectorul civil), in
conditiile legii, pana la data intrarii in vigoare a acestei legi.La alin. 2
al aceluiasi articol se arata:” vechimea valorificata pentru stabilirea pensiei
militare de stat, conform alin. 1, nu se poate valorifica si in sistemul public
de pensii sau in sistemele proprii de asigurari sociale neintegrate acestuia.
Din
continutul acestor texte de lege, rezulta ca vechimea in munca din sectorul
civil, poate fi valorificata, in conditiile legii, pentru obtinerea pensiei
militare de stat, pentru atingerea
vechimii de cel putin 25 de ani ceruta de lege( din care minim 15ani ca
militar), fie pentru atingerea plafonului maxim prevazut de lege pentru pensie,
prin acordarea punctajului de 1% pentru fiecare an de vechime cumulata, care
depaseste 25 de ani, sau pentru indeplinirea ambelor cerinte stipulate de lege.
Daca in deciziile de pensionare/recalculare anterioare, vechimea in sectorul
civil si cuantumul acelei pensii, erau evidentiate distinct ,in prezent
aceste date nu se mai regasesc pe deciziile de recalculare/ actualizare emise
in temeiul actualei legi modificate. Aceasta, in conditiile cand in multe
situatii, pentru indeplinirea cerintelor legale, nu este necesara deloc
valorificarea vechimii din sectorul civil, sau doar folosirea partiala, adica
doar a unui numar de ani. Sunt numerosi pensionari, care au lucrat mai multi ani, dupa trecerea in rezerva,
in diferite sectoare civile, fiind in prezent lipsiti in mod ilegal si
neconstitutional, de dreptul de a primi pensia civila cuvenita, in conditiile
cand acestia au contribuit la fondul de pensii, deci se incalca dreptul
fundamental de proprietate si obligatia corelativa a statului de a le asigura
dreptul la pensie pentru acei ani. Aceste constatari, au la baza verificarea
acestor criterii, comparate cu datele de pe deciziile de recalculare/
actualizare, rezultand ca nu se impunea deloc valorificarea vechimii in munca
din sectorul civil, sau doar partiala.
Se
pare ca situatia este creata de ambiguitatea de legiferarea a art. 25,
modificat prin OUG 57/2015.Propunem astfel modificarea alin 2 a acestui
articol, in sensul ca :” vechimea valorificata pentru stabilirea pensiei
militare de stat, conform alin. 1, nu se poate valorifica si in sistemul public
de pensii...Prin valorificarea vechimii in munca(din sectorul civil), se
intelege folosirea integrala a acestei
vechimii, pentru indeplinirea cerintei de vechime efectiva ceruta de
art. 16 alin. 1 lit. „b”, sau pentru a beneficia de procentele stipulate
la art. 29 alin. 1 lit.”b”, pana la
atingerea plafonului maximal al cuantumului pensiei, stabilit de art. 30. In
cazul nevalorificarii acesteia, sau
valorificarea doar partiala, subzista dreptul la valorificarea in sistemul
public de pensii, a intregii vehimi sau a fractiei nevalorificate. La aplicarea
prevederilor art. 109 alin. 5 si 6, acestea vor fi corelate cu cele ale art.
25”. Aceste clarificari se impun,
intrucat pe linga privarea de drepturi legale cuvenite, se creaza o
discriminare, fata de cei care si-au
valorificat in trecut vechimea in munca( din sectorul civil), prin Casele de
Pensii Judetene de unde primesc pensie separat, asa cum le vor valorifica alti
pensionari, dupa intrarea in vigoare a acestei legi.
CONTRIBUTIA PENTRU PENSIA
SUPLIMENTARA
A
fost introdusa prin Decretul 141/1967, care a suferit pe parcurs, modificari si
completari. Aceasta este bazata pe
sistemul contributiv, adica plata suplimentara la fondul de pensii, fata de
contributia legal cuvenita de catre cel asigurat, raportat la salariul/solda
lunara. In decretul mentionat, cat si in actele ulterioare, s-a stipulat,
ca aceasta va fi o pensie suplimentara care se va adauga la pensia de baza. Art. 108 din lege, modificata, prevede ca :”pentru
militarii, politistii... care au platit contributie la Fondul pentru pensia
suplimentara..., la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare,
se acorda un spor de...3%;6%;9% pentru o vechime a contributiei, pe perioadele
precizate la lit. a;b;c.
In aceste conditii, este
evidenta neconstitutionalitatea art. 3o alin. 1, a OUG 57/2015, care limiteaza acordarea
acestor procente de spor, raportat
la incadrarea in plafonul maxim al
bazei de calcul, articol care trebuie modificat, asa cum am precizat la un
punct anterior. In sustinerea argumentului, invocam si Decizia nr. 872/2010 a
CCR, care a statuat ca este neconstitutionala diminuarea, chiar si temporara a
pensiei cuvenite pe baza principiului contributivitatii. In reglementarea actuala a art. 30, daca prin
punctajul cuvenit pentru anii de vechime de peste 25 de ani, se atinge plafonul
maximal,stabilit pentru cuantumul pensiei raportat la baza de calcul, se
desfiinteaza ilegal, dreptul la pensia suplimentara cuvenita, in integralitate
sau in mod partial.
PROCENTELE CUVENITE
PENTRU ORDINUL MERITUL MILITAR.
Acestea
nu pot fi cumulate si plafonate, in baza aceluiasi art. 30 din lege, vadit
neconstitutional, asa cum din greseala s-a procedat la Senat, cu ocazia
adoptarii ordonantei in cauza, din mai multe considerente, dintre care
amintim: este reglementat de legi
speciale si nu de legea pensiilor, respectiv legea nr. 20/2000
modificata,privind sistemul national de decoratii, de art. 11 alin. 3 ale Legii
80/95 modificata, privind statutul cadrelor militare , art. 29 alin. 3 din
legea 360/2002, modificata, privind statutul politistului, prevederi in
vigoare, nemodificate sau abrogate. Pentru solutionarea acestui aspect,
necesita a fi observate si prevederile art.14 si 15 din legea nr.24,
modificata, privind normele de tehnica legislativa. De asemeni, nici odata de-a
lungul anilor, nu s-a procedat in acest mod. Aceste procente (10%;15% sau 20%)
adaugate la pensia de baza, sunt o modesta recunoastere sociala, pentru
importanta si riscurile profesiei, restrictiile si privatiunile de o viata,
suportate de militar si familia sa. Astfel propunem justificat ca la acel
art. 30, sa se precizeze si acest aspect, ca plafonarea maxima nu priveste si
OMM sau similare.
ACTUALIZAREA PENSIILOR SI
PROBLEMA SPORURILOR.
Este problema cea mai
controversata, mai dificila, care a creat imense discriminari in interiorul
sistemului, raportat la perioada de pensionare, determinand anularea de facto,
a principiilor de baza ce guverneaza sistemul pensiilor militare, reglementate
de art. 2 din lege. Urmare a acestor reglementari discriminatorii,
pensiile celor care se pensioneaza in prezent sau in ultimii ani, anteriori
intrarii in vigoarea a legii 22/ 2015 modificata, sunt substantial mai mari,
chiar si cu peste 100- 150%, fata de pensiile celor care s-au pensionat cu mai
multi ani in urma, referirea fiind valabila pentru functii, grade, vechime,
conditii de munca egale. S-a ajuns la situatia hilara, ca un plt. adj., care se
pensioneaza in prezent, sa beneficieze
de o pensie egala sau mai mare, decat a unui colonel sau general, asta
chiar in conditiile actualizarii acestora pentru cei pensionati anterior.
Desi
legea prevede recalcularea/ actualizarea pensiilor la data intrarii in vigoare
a legii, actualizarea pensiilor, s-a oprit de facto, la nivelul anului 2009,
intrucat afirmativ, de atunci nu s-au mai majorat salariile de functie si grad
la cadrele active(legea 284/2010 a
salarizarii unitare a personalului bugetar.) In schimb, in ultimii ani,
mai ales dupa anii 2010, s-au acordat cadrelor active, numeroase sporuri,
pentru conditiile de munca, care cumulate, determina chiar dublarea salariului
de functie, sporuri care sunt avute in vedere la formarea bazei de calcul a
celor ce au beneficiat de ele, comparativ cu cei pensionati in anii cand aceste
sporuri nu erau acordate.
In continutul art. 11 din lege,
este reglementata incadrarea locurilor de munca in conditii deosebite, speciale
si alte conditii. In alin. 3, se stipuleaza, ca prevederile alin. 1, sunt
aplicabile si militarilor, politistilor... care au trecut in
rezerva/retragere...pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Prin
aceasta prevedere, se inlatura doar partial discriminarea intre categoriile de
pensionari,recunoscandu-se ca si cei pensionati anterior, au avut aceleasi
conditii de munca cu cei din prezent. Dar aceasta recunoastere, ajuta doar
partial, in sensul ca se majoreaza vechimea cumulata, si se beneficiaza de 1%
pentru fiecare an care depaseste 25 de ani, dar aceste procente, se adauga
doar partial, pana la atingerea plafonului maximal al bazei de calcul.
Pentru inlaturarea acestei
discriminari, consideram ca solutia ar fi ca la art.11 din lege, sa se
introduca alin. 4, care sa stipuleze, acordarea si includerea in baza de calcul
a sporurilor aferente conditiilor de munca, si pentru cei pensionati in anii
anteriori. O astfel de solutie s-a adoptat si pentru inlaturarea discriminarii intre
magistratii care aveau un spor de 40% pentru combaterea coruptiei, comparativ
cu ceilalti care nu lucrau in acest sector, in baza Hotararii 185/2005 a
Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, fiind emisa OUG 27/2006,
iar prin OUG 20/2016, de modificare a OUG 57/2015, s-a inlaturat discriminarea bugetarilor ce nu aveau inclus in salariu,
salariul de merit de 20%, fata de cei care il aveau inclus din 2010.
Stimati parlamentari,fara a
diminua importanta altor institutii, amintim ca art. 118 din Constitutia
Romaniei, stipuleaza:” armata este subordonata exclusiv vointei poporului
pentru garantarea suveranitatii, a independentei si a unitatii statului, a
integritatii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale” Consideram
ca acestea sunt valorile fundamentale care asigura existenta statului si a
natiunii romane. Importanta vitala a structurilor militare, de ordine publica
si siguranta nationala,se impune a fi revizuita si de catre Parlamentul si
Guvernul Romaniei, mai ales in actuala conjunctura internationala complexa.
Cu
deosebita consideratie,
VICEPRESEDINTE,
COORDONATOR FILIALELE NORD VEST ALE SCMD
PRESEDINTE FILIALA ZALAU
Col. (r) COTOI ANTON
PRESEDINTELE ANCNR SALAJ
Col. (r)
TITEL BEJENARIU
