In judetul Salaj pe "surse" se pare ca dintr-un total de aproximativ 650 de pensionari militari , au depus cerere de recalculare pana acum numai in jur de 100 + 2 pana ieri.
Recomadam D-lui Oprea sa invete tabla impartirii !!!!!!
Ce-ar fi daca fiecare filiala din tara ar da publicitatii pe paginile proprii numarul real de cereri de recalculare. Sa vedem si noi cine minte ?
P.S. Felicitari POLITISTILOR CA STIU SA AIBA COLOANA VERTEBRALA .
Intai sa-mi satur copiii
Eram copii acasa, la parinti si, din cate-mi amintesc, inca niciunul nu mergeam la scoala. Mancam, dormeam si ne jucam. Asta era tot ce faceam pe atunci.
In sambata aceea, "sambata mortilor" - zi de pomana pentru morti, mama s-a trezit de dimineata, ca de obicei, si ne-a pregatit noua mancarea si niste farfurii cu orez cu lapte ca sa dea de pomana cum se obisnuieste la noi, la ortodocsi.
Nu tin minte toate amanuntele, eram si eu doar un copil, chiar daca eram cea mai mare din trei copii ai parintilor nostri.
Oricum, mama a lipsit vreo cateva minute, timp in care noi, copiii, am "descoperit" in cealalta camera a casutei in care locuiam pe atunci, castroanele acelea cu orez cu lapte si, pana sa vina mama, am mancat tot orezul, am ras farfuriile.
Din intamplarea aceasta, mama a inteles ca noi nu ne saturasem la masa de dimineata, ca ce ne-a dat nu a fost suficient si toata viata, mai ales atunci cand se punea problema sa dea ceva de pomana, spunea: "Intai sa-mi satur copiii."
Citesc in presa ca Doamna Elena Udrea, ministru la MDRT a mers joi la Chisinau in Republica Moldova pentru a semna un Protocol aditional la imprumutul nerambursabil de 100 de milioane de euro pe care Romania il acorda Basarabiei.
Imprumut nerambursabil adica donatie, pomana sau cum? Din ce dam noi altora? Din ce se imprumuta statul ca sa fie bani de pensii si salarii?
Tara e flamanda, copiii nostri sunt nehraniti, copiii nostri abandoneaza scoala pentru ca sunt prea saraci sa-si permita asa un lux, mor oameni tineri si batrani cu zile pentru ca nu bani de medicamente, iarna vine peste sinistrati in acelasi timp, asa cum vine peste toata tara.
Disperarea e mare, nevoile sunt multe si cei care ne conduc fac acte de caritate cu banii cu care s-ar putea face ceva pentru romani.
Ce-ar trebui oare sa se mai intample pentru ca cei care ne conduc sa inteleaga adevarata stare a romanilor, sa inteleaga ca au datoria ca "Intai sa-mi satur copiii".
Silvia Holotiuc, Colaborator
Preluare www.ziare.com
vineri, 24 septembrie 2010
vineri, 17 septembrie 2010
ASA SE MINTE IN PARLAMENTUL ROMANIEI
ACEASTA ESTE DOVADA MINCIUNII !!!
CE LEGE SE VOTEAZA IN HALUL ACESTA ?
NUMARATI SI VETI VEDEA CA NU A FOST INTRUNIT NUMARUL LEGAL DE VOTURI PENTRU ADOPTAREA LEGII UNICE A PENSIILOR !!!!
PENTRU A VIZIONA INTEGRAL URMARITI LINK
http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.video?sursa=1
VIZIONARE PLACUTA DRAGI COLEGI DIN FOSTA ARMATA ROMANA
miercuri, 15 septembrie 2010
25 Octombrie 2010 - OPERATIUNEA "VALERIU CARP"
15.09.2010
APEL
CATRE TOTI MEMBRII SI SIMPATIZANTII SCMD!
CAMARAZI,
De peste o jumatate de secol cinstim ziua de 25 Octombrie, ca zi a ostirii, ca zi aniversara, ca zi a eliberarii “ultimei brazde” din cei 43.492 kilometri patrati de pamant romanesc cotropiti de armata regala ungara in 1940. O consideram o zi a Victoriei si pentru ca a inlocuit, ca zi a Ostirii, ziua impusa de ocupantul sovietic, a infiintarii Diviziei Tudor Vladimirescu, in pamant si sub comanda straina.
Uitam insa ca 25 Octombrie este mai mult o comemorare decat o aniversare. Pentru ca ar trebui sa cinstim memoria:
* Celor 381.118 morti si 243.622 schiloditi pe frontul de Rasarit, degeaba. Degeaba pentru ca, gratie tradarii de la 23 august 1944, 57.900 kilometri patrati de pamant romanesc (Basarabia, Bucovina, Herta si Cadrilaterul) pentru care ei s-au jertfit, au ramas sub ocupatie straina;
* Celor 62.000 de basarabeni, fosti militari, predati “la cheie” rusilor, impreuna cu familiile lor, de catre Mihai, si care au disparut in Siberia;
* Celor peste 1 milion de romani lichidati sau deportati de rusi din teritoriile ocupate;
* Celor peste 540.000 de cetateni romani lichidati pe loc, in lagare, pe front (100.000) sau expulzati de catre ocupantul ungur, inclusiv cele 60.000 de femei trimise ca sclave in Germania, din care au supravietuit 8.000;
* Celor 58.330 de ostasi romani, jertfiti pentru eliberarea Ardealului (32.000 doar la Oarba de Mures) parte a celor 169.800 cazuti in campania din Vest. Cazuti degeaba pentru ca in loc de cobeligeranta, gratie tradarii de la 23 august1944, am capatat statutul de tara invinsa, ocupata si sistematic jefuita.
Iar Ardealul eliberat de noi a fost ocupat de rusi si a trebuit recuperat conditionat, prin manevre diplomatice, de guvernul Petru Groza, rusii impunandu-ne in schimb crearea Regiunii Mures Autonoma Maghiara, desfiintata dupa eliberarea din 1958, abia in 1959, de catre Ceausescu.
Si mai uitam suprema umilinta la care ne-au supus politicienii. Divizia 9 Infanterie era la portile Careilor din 24 octombrie. Dar a trebuit sa astepte cu arma la picior sa elibereze “ultima brazda” pe 25 octombrie, cand era ziua de nastere a tradatorului. Care l-a predat rusilor pe Maresal! Care a acceptat ocuparea Tarii, luarea in prizonierat a 6 divizii romane in zona Bacau-Neamt, si a mii de militari izolati, pana la 1 octombrie, data la care INTREAGA ARMATA ROMANA (1.073.000 oameni) A FOST DISPONIBILIZATA, din ordinul ocupantului rus. Acesta ne-a permis sa-l “ajutam” in Vest cu doar 12 divizii. Ramane celebra replica data de Stalin lui Malinovschi pentru Oarba de Mures: “Prostule! Eu sa te invat cum sa le distrugem potentialul biologic?”
An de an politicieni cu lacrimi de crocodil in ochi, incadrati de obedienti in uniforma, au avut nesimtirea sa depuna coroane de flori la mormintele jertfitilor nostri. Si o vor face si anul acesta, cand distrugerea Armatei Romaniei se apropie de final:
* Nu ne-au mai lasat nici macar 12 divizii;
* “Reforma” a trimis acasa sute de mii de profesionisti din armata, politie, servicii;
* Deveniti mercenari, angajati pe baza de contract, profesionistilor li s-au redus salariile la jumatate, urmand ca si aceasta jumatate sa fie… injumatatita prin concedii fara plata;
* Iar noua, rezervistilor, prin Legile 329/2009, 119/2010, Legea sistemului unitar de pensii, ne-au luat toate drepturile, condamnandu-ne la umilinta, mizerie si moarte:
§ Dreptul la asistenta medicala gratuita;
§ Dreptul la pensie militara;
§ Dreptul la munca;
§ Dreptul la petitie;
§ Statutul de militar, nu numai pentru prezent si viitor ci si pentru…trecut, etc.
Pentru toate acestea, SCMD propune tuturor categoriilor de militari in rezerva si retragere, vaduvelor si urmasilor lor, adica tuturor celor catalogati de mafia golaneasca aflata astazi la putere drept “nesimtiti”, “pomanagii” si, mai nou, “beneficiari”, o altfel de abordare a lui 25 Octombrie.
Tinand cont de posibilitatile noastre financiare, de numarul nostru si forta aliatilor nostri, pe data de 25.10.2010, orele 11.00, cand jefuitorii si asasinii natiunii vor deschide ceremonialele de batjocorire a memoriei eroilor neamului, noi vom depune coroane mortuare la sediile institutiilor considerate decedate:
* In Bucuresti: la Presedintie, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor si la Curtea Constitutionala;
* In Tara: filialele care nu vor veni la Bucuresti, vor depune coroane mortuare la sediile prefecturilor
SCMD va suporta cheltuielile de organizare (coroane, bannere, esarfe tricolore, sonorizari, etc.), mai putin cheltuielile de deplasare, pe care trebuie sa si le asume fiecare participant la actiuni. La aceste actiuni, membrii si simpatizantii vor participa pe baza de tabele care vor contine: gradul, numele si prenumele, CNP, telefonul de contact si semnatura. Inscrisurile sunt la libera alegere a filialelor, de exemplu: “Jos”, “Afara”, “FMI” si “Franklin Templeton”, etc.
Actiunile se vor desfasura intre orele 11.00-17.00.
Participanti: membri SCMD, simpatizanti, membri ai ONG-urilor militare care adera la actiune, reprezentanti ai SNLP, PUBLISIND, sindicatelor independente ale politistilor, altor sindicate care isi vor oferi sprijinul.
Graficul actiunilor:
* 20 – 30.09.2010,Filialele SCMD din toata tara intocmesc tabele cu participantii;
* 01– 10.10.2010,Filialele expediaza catre CD al SCMD tabelele cu participantii care vin la Bucuresti si intocmesc planurile de afluire/defluire;
* 10–20.10.2010,Obtinerea autorizatiilor legale pentru desfasurarea manifestatiilor si asigurarea materiala a acestora.
De ce Operatiunea “Valeriu Carp”?
In amintirea predecesorului nostru, maior Valeriu Carp, acel simplu ofiter care, in iulie 1940, a luat soarta Tarii in propriile maini si a stabilit actuala granita de Nord–Est a Romaniei.
Dupa ce, la 28 iunie 1940, clasa politica a tradat ca de obicei, respingand dorinta regelui Carol II (1930-1940, in exil 1940-1953) de rezistenta cu armele si acceptand ultimatumul sovietic, armata noastra s-a retras de la fruntariile de Est si de Nord. Rusii au urmarit-o la distanta de vedere, au provocat-o si batjocorit-o, si dincolo de granitele impuse prin dictatul Ribbentrop-Molotov. Asa au luat Herta si, inaintau spre Putna, fara ca vreun ordin sa vina de la ministrul de razboi.
In Bucovina, ultima unitate in ariergarda armatei romane era Batalionul 3 din Regimentul 16 Infanterie/ Divizia 7, la comanda caruia fusese numit maiorul Valeriu Carp. In momentul in care soldatii i-au transmis “Se vede Putna!”, adica mormantul lui Stefan cel Mare, acesta a decis sa nu mai astepte ordinul de lupta, care nu mai venea, a desfasurat batalionul si a dat un ordin unic in istoria militara: “DIN ORDINUL MEU SI PE A MEA RASPUNDERE DESCHIDETI FOCUL!”. Rusii au cazut secerati si s-au oprit. Scandalul international a fost evitat. Granita noastra de Nord a ramas fixata acolo, pe “Aliniamentul Carp”.
Intr-o tara care isi proclama drept eroi, tradatorii ordinari gen Pacepa si Raceanu, evident ca numele lui Valeriu Carp a fost sters din memoria colectiva si inlocuit in manuale de numele Andreei Esca. Pentru fapta lui, Valeriu Carp a fost declarat criminal de razboi dar a avut sansa sa moara in luptele de la Pascani in 1944. Trupul lui zace in trupul tarii, uitat si neonorat de noi, urmasii. Cu riscul de a-i repeta soarta suntem obligati insa astazi si NOI, de Istorie, sa-i repetam gestul si sa-i spunem ocupantului si slugilor lui: DESTUL!
Stimati camarazi,
NOI suntem, in acest moment, speranta natiunii, prin misiunea data noua de Constitutie - Art. 118 (1), ca expresie a vointei poporului, aceea de aparatori ai democratiei constitutionale,si nu ne putem bate joc de aceasta speranta. Ultima speranta in conditiile in care ni s-a luat totul, nu mai avem ca natiune decat datorii si impozite, suntem indemnati sa murim sau sa plecam aiurea, iar fantoma lui Miklos Horty calare pe cal alb a inceput sa se plimbe, prin centrul Tarii, cu complicitatea Guvernului.
Vom iesi in strada spre a exprima nu protestul nostru ci prin NOI, protestul intregii natiuni mintita si batjocorita, si protestul intregii Europe civilizate din care natiunea noastra face, de drept, parte.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!
Honor et Patria! Vae victis!
PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU
Preluare de pe pagina principala a SCMD
APEL
CATRE TOTI MEMBRII SI SIMPATIZANTII SCMD!
CAMARAZI,
De peste o jumatate de secol cinstim ziua de 25 Octombrie, ca zi a ostirii, ca zi aniversara, ca zi a eliberarii “ultimei brazde” din cei 43.492 kilometri patrati de pamant romanesc cotropiti de armata regala ungara in 1940. O consideram o zi a Victoriei si pentru ca a inlocuit, ca zi a Ostirii, ziua impusa de ocupantul sovietic, a infiintarii Diviziei Tudor Vladimirescu, in pamant si sub comanda straina.
Uitam insa ca 25 Octombrie este mai mult o comemorare decat o aniversare. Pentru ca ar trebui sa cinstim memoria:
* Celor 381.118 morti si 243.622 schiloditi pe frontul de Rasarit, degeaba. Degeaba pentru ca, gratie tradarii de la 23 august 1944, 57.900 kilometri patrati de pamant romanesc (Basarabia, Bucovina, Herta si Cadrilaterul) pentru care ei s-au jertfit, au ramas sub ocupatie straina;
* Celor 62.000 de basarabeni, fosti militari, predati “la cheie” rusilor, impreuna cu familiile lor, de catre Mihai, si care au disparut in Siberia;
* Celor peste 1 milion de romani lichidati sau deportati de rusi din teritoriile ocupate;
* Celor peste 540.000 de cetateni romani lichidati pe loc, in lagare, pe front (100.000) sau expulzati de catre ocupantul ungur, inclusiv cele 60.000 de femei trimise ca sclave in Germania, din care au supravietuit 8.000;
* Celor 58.330 de ostasi romani, jertfiti pentru eliberarea Ardealului (32.000 doar la Oarba de Mures) parte a celor 169.800 cazuti in campania din Vest. Cazuti degeaba pentru ca in loc de cobeligeranta, gratie tradarii de la 23 august1944, am capatat statutul de tara invinsa, ocupata si sistematic jefuita.
Iar Ardealul eliberat de noi a fost ocupat de rusi si a trebuit recuperat conditionat, prin manevre diplomatice, de guvernul Petru Groza, rusii impunandu-ne in schimb crearea Regiunii Mures Autonoma Maghiara, desfiintata dupa eliberarea din 1958, abia in 1959, de catre Ceausescu.
Si mai uitam suprema umilinta la care ne-au supus politicienii. Divizia 9 Infanterie era la portile Careilor din 24 octombrie. Dar a trebuit sa astepte cu arma la picior sa elibereze “ultima brazda” pe 25 octombrie, cand era ziua de nastere a tradatorului. Care l-a predat rusilor pe Maresal! Care a acceptat ocuparea Tarii, luarea in prizonierat a 6 divizii romane in zona Bacau-Neamt, si a mii de militari izolati, pana la 1 octombrie, data la care INTREAGA ARMATA ROMANA (1.073.000 oameni) A FOST DISPONIBILIZATA, din ordinul ocupantului rus. Acesta ne-a permis sa-l “ajutam” in Vest cu doar 12 divizii. Ramane celebra replica data de Stalin lui Malinovschi pentru Oarba de Mures: “Prostule! Eu sa te invat cum sa le distrugem potentialul biologic?”
An de an politicieni cu lacrimi de crocodil in ochi, incadrati de obedienti in uniforma, au avut nesimtirea sa depuna coroane de flori la mormintele jertfitilor nostri. Si o vor face si anul acesta, cand distrugerea Armatei Romaniei se apropie de final:
* Nu ne-au mai lasat nici macar 12 divizii;
* “Reforma” a trimis acasa sute de mii de profesionisti din armata, politie, servicii;
* Deveniti mercenari, angajati pe baza de contract, profesionistilor li s-au redus salariile la jumatate, urmand ca si aceasta jumatate sa fie… injumatatita prin concedii fara plata;
* Iar noua, rezervistilor, prin Legile 329/2009, 119/2010, Legea sistemului unitar de pensii, ne-au luat toate drepturile, condamnandu-ne la umilinta, mizerie si moarte:
§ Dreptul la asistenta medicala gratuita;
§ Dreptul la pensie militara;
§ Dreptul la munca;
§ Dreptul la petitie;
§ Statutul de militar, nu numai pentru prezent si viitor ci si pentru…trecut, etc.
Pentru toate acestea, SCMD propune tuturor categoriilor de militari in rezerva si retragere, vaduvelor si urmasilor lor, adica tuturor celor catalogati de mafia golaneasca aflata astazi la putere drept “nesimtiti”, “pomanagii” si, mai nou, “beneficiari”, o altfel de abordare a lui 25 Octombrie.
Tinand cont de posibilitatile noastre financiare, de numarul nostru si forta aliatilor nostri, pe data de 25.10.2010, orele 11.00, cand jefuitorii si asasinii natiunii vor deschide ceremonialele de batjocorire a memoriei eroilor neamului, noi vom depune coroane mortuare la sediile institutiilor considerate decedate:
* In Bucuresti: la Presedintie, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor si la Curtea Constitutionala;
* In Tara: filialele care nu vor veni la Bucuresti, vor depune coroane mortuare la sediile prefecturilor
SCMD va suporta cheltuielile de organizare (coroane, bannere, esarfe tricolore, sonorizari, etc.), mai putin cheltuielile de deplasare, pe care trebuie sa si le asume fiecare participant la actiuni. La aceste actiuni, membrii si simpatizantii vor participa pe baza de tabele care vor contine: gradul, numele si prenumele, CNP, telefonul de contact si semnatura. Inscrisurile sunt la libera alegere a filialelor, de exemplu: “Jos”, “Afara”, “FMI” si “Franklin Templeton”, etc.
Actiunile se vor desfasura intre orele 11.00-17.00.
Participanti: membri SCMD, simpatizanti, membri ai ONG-urilor militare care adera la actiune, reprezentanti ai SNLP, PUBLISIND, sindicatelor independente ale politistilor, altor sindicate care isi vor oferi sprijinul.
Graficul actiunilor:
* 20 – 30.09.2010,Filialele SCMD din toata tara intocmesc tabele cu participantii;
* 01– 10.10.2010,Filialele expediaza catre CD al SCMD tabelele cu participantii care vin la Bucuresti si intocmesc planurile de afluire/defluire;
* 10–20.10.2010,Obtinerea autorizatiilor legale pentru desfasurarea manifestatiilor si asigurarea materiala a acestora.
De ce Operatiunea “Valeriu Carp”?
In amintirea predecesorului nostru, maior Valeriu Carp, acel simplu ofiter care, in iulie 1940, a luat soarta Tarii in propriile maini si a stabilit actuala granita de Nord–Est a Romaniei.
Dupa ce, la 28 iunie 1940, clasa politica a tradat ca de obicei, respingand dorinta regelui Carol II (1930-1940, in exil 1940-1953) de rezistenta cu armele si acceptand ultimatumul sovietic, armata noastra s-a retras de la fruntariile de Est si de Nord. Rusii au urmarit-o la distanta de vedere, au provocat-o si batjocorit-o, si dincolo de granitele impuse prin dictatul Ribbentrop-Molotov. Asa au luat Herta si, inaintau spre Putna, fara ca vreun ordin sa vina de la ministrul de razboi.
In Bucovina, ultima unitate in ariergarda armatei romane era Batalionul 3 din Regimentul 16 Infanterie/ Divizia 7, la comanda caruia fusese numit maiorul Valeriu Carp. In momentul in care soldatii i-au transmis “Se vede Putna!”, adica mormantul lui Stefan cel Mare, acesta a decis sa nu mai astepte ordinul de lupta, care nu mai venea, a desfasurat batalionul si a dat un ordin unic in istoria militara: “DIN ORDINUL MEU SI PE A MEA RASPUNDERE DESCHIDETI FOCUL!”. Rusii au cazut secerati si s-au oprit. Scandalul international a fost evitat. Granita noastra de Nord a ramas fixata acolo, pe “Aliniamentul Carp”.
Intr-o tara care isi proclama drept eroi, tradatorii ordinari gen Pacepa si Raceanu, evident ca numele lui Valeriu Carp a fost sters din memoria colectiva si inlocuit in manuale de numele Andreei Esca. Pentru fapta lui, Valeriu Carp a fost declarat criminal de razboi dar a avut sansa sa moara in luptele de la Pascani in 1944. Trupul lui zace in trupul tarii, uitat si neonorat de noi, urmasii. Cu riscul de a-i repeta soarta suntem obligati insa astazi si NOI, de Istorie, sa-i repetam gestul si sa-i spunem ocupantului si slugilor lui: DESTUL!
Stimati camarazi,
NOI suntem, in acest moment, speranta natiunii, prin misiunea data noua de Constitutie - Art. 118 (1), ca expresie a vointei poporului, aceea de aparatori ai democratiei constitutionale,si nu ne putem bate joc de aceasta speranta. Ultima speranta in conditiile in care ni s-a luat totul, nu mai avem ca natiune decat datorii si impozite, suntem indemnati sa murim sau sa plecam aiurea, iar fantoma lui Miklos Horty calare pe cal alb a inceput sa se plimbe, prin centrul Tarii, cu complicitatea Guvernului.
Vom iesi in strada spre a exprima nu protestul nostru ci prin NOI, protestul intregii natiuni mintita si batjocorita, si protestul intregii Europe civilizate din care natiunea noastra face, de drept, parte.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!
Honor et Patria! Vae victis!
PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU
Preluare de pe pagina principala a SCMD
duminică, 5 septembrie 2010
Ciolanul e la noi
Pe zi ce trece, asistam la o minune din ce in ce mai mare. Inca existam ca si tara, inca fiintam ca popor. Umilinta ia deja forma burlescului, un burlesc atat de emancipat incat, pana si Caragiale ar fi ingrozit.
Para-mi-se ca avem totusi o oarecare aplecare spre masochism, inflamandu-ne prea putin, catre deloc, vis-a-vis de pozitia noatra in raport cu "puterea". De ce am pus ghilimele respective? Deoarece, in teorie, democratia rezerva acest drept poporului, nicidecum celor care se afla in fruntea lui.
Acestia din urma lucreaza pentru el, sunt administratorii acestuia si vegheaza la bunastarea neamului respectiv. Mentalitatea colectiva, in schimb, percepe functia de presedinte sau ministru ca una de stapan, de boier. De aici si complexul de inferioritate atat de des intalnit in expresii de genul: "Dar ce le putem face? Noi suntem mici... la ei e ciolanul!" Gresit! Ciolanul e la noi, numai ca ne incapatanam sa-l dam pe mana cu-i nu trebuie.
Umilinta asta e bine venita. Poate asa ne mai trezim. Oamenii accepta orice, numai sa fie facuti prosti si sa li se ia din bani, nu. Guvernul acesta le-a facut pe amandoua. Intr-un mod profesionist si cu simt de raspundere. Si continua s-o faca! La nici o saptamana de la instalarea noilor stabi la cele ministere remaniate, apare propunerea de a mari contributiile sociale ale persoanelor care exercita activitati independente la 35%.
Presupun ca este evidenta strategia noului guvern, anume aceea de a lovi in acele categorii sociale care nu se pot organiza imediat (in sindicate), evitand astfel niste proteste colective inerente. Personal nu cred ca aceasta propunere de OUG se va pune in aplicare in forma actuala.
Aceasta, in urma presiunilor exercitate de catre societatea civila, va ajunge undeva la 25%-27%, cee ce oricum e foarte mult, numai ca va lasa impresia opiniei publice ca ea, societatea civila, a contat, a schimbat iremediabilul. Povesti! De fapt, cei 25% sunt urmariti din start, numai ca asa zisii nostri guvernanti cred ca, prin activitati specifice pietarilor, pot manipula mai departe populatia, satisfacandu-i orgoliul infantil de, vezi Doamne, partener al procesului de guvernare.
Foarte interesant cum functioneaza democratia domnului Basescu! Puterea fiind prea putere, ea nu mai reprezinta interesele nimanui, in afara de ale ei. Pentru ca la nicio decizie nu se ofera alternativa.
Mi-e sila de tot ce se discuta in Romania, majoritatea lucrurilor spuse sunt fara rost, de facut nu se face nimic ca lumea. Vor fi greve, frustrarea si neputinta vor creste, saracia si mai si, leul se va duce in cap.
Lumea se schimba si noi odata cu ea, iar cei puternici vor trece mai usor peste greutati, cei slabi mai greu, si chiar nu cred ca va veni sfarsitul pentru nimeni.
Viata isi va urma cursul normal, lumea va bea si va face politica poate cu o pasiune mai mare, oamenii se vor iubi si vor face copii rupandu-li-se de criza si de lipsa locurilor de munca. Ne vom invidia vecinii in continuare, ca Georgel e pensionar si Vasile somer, si ca Georgel sta mai mult degeaba.
Ne vom insela iubitele si minti prietenii, indiferent de valoarea cursului leu-euro. O sa ne uitam cu nesat la telenovele, o sa rupem butoanele la tastatura vorbind pe messenger, o sa jucam FIFA sau alte jocuri in retea, fara sa ne pese de indicele bursier. Povestea merge mai departe...
Dragos Hutuleac
Reporter
Para-mi-se ca avem totusi o oarecare aplecare spre masochism, inflamandu-ne prea putin, catre deloc, vis-a-vis de pozitia noatra in raport cu "puterea". De ce am pus ghilimele respective? Deoarece, in teorie, democratia rezerva acest drept poporului, nicidecum celor care se afla in fruntea lui.
Acestia din urma lucreaza pentru el, sunt administratorii acestuia si vegheaza la bunastarea neamului respectiv. Mentalitatea colectiva, in schimb, percepe functia de presedinte sau ministru ca una de stapan, de boier. De aici si complexul de inferioritate atat de des intalnit in expresii de genul: "Dar ce le putem face? Noi suntem mici... la ei e ciolanul!" Gresit! Ciolanul e la noi, numai ca ne incapatanam sa-l dam pe mana cu-i nu trebuie.
Umilinta asta e bine venita. Poate asa ne mai trezim. Oamenii accepta orice, numai sa fie facuti prosti si sa li se ia din bani, nu. Guvernul acesta le-a facut pe amandoua. Intr-un mod profesionist si cu simt de raspundere. Si continua s-o faca! La nici o saptamana de la instalarea noilor stabi la cele ministere remaniate, apare propunerea de a mari contributiile sociale ale persoanelor care exercita activitati independente la 35%.
Presupun ca este evidenta strategia noului guvern, anume aceea de a lovi in acele categorii sociale care nu se pot organiza imediat (in sindicate), evitand astfel niste proteste colective inerente. Personal nu cred ca aceasta propunere de OUG se va pune in aplicare in forma actuala.
Aceasta, in urma presiunilor exercitate de catre societatea civila, va ajunge undeva la 25%-27%, cee ce oricum e foarte mult, numai ca va lasa impresia opiniei publice ca ea, societatea civila, a contat, a schimbat iremediabilul. Povesti! De fapt, cei 25% sunt urmariti din start, numai ca asa zisii nostri guvernanti cred ca, prin activitati specifice pietarilor, pot manipula mai departe populatia, satisfacandu-i orgoliul infantil de, vezi Doamne, partener al procesului de guvernare.
Foarte interesant cum functioneaza democratia domnului Basescu! Puterea fiind prea putere, ea nu mai reprezinta interesele nimanui, in afara de ale ei. Pentru ca la nicio decizie nu se ofera alternativa.
Mi-e sila de tot ce se discuta in Romania, majoritatea lucrurilor spuse sunt fara rost, de facut nu se face nimic ca lumea. Vor fi greve, frustrarea si neputinta vor creste, saracia si mai si, leul se va duce in cap.
Lumea se schimba si noi odata cu ea, iar cei puternici vor trece mai usor peste greutati, cei slabi mai greu, si chiar nu cred ca va veni sfarsitul pentru nimeni.
Viata isi va urma cursul normal, lumea va bea si va face politica poate cu o pasiune mai mare, oamenii se vor iubi si vor face copii rupandu-li-se de criza si de lipsa locurilor de munca. Ne vom invidia vecinii in continuare, ca Georgel e pensionar si Vasile somer, si ca Georgel sta mai mult degeaba.
Ne vom insela iubitele si minti prietenii, indiferent de valoarea cursului leu-euro. O sa ne uitam cu nesat la telenovele, o sa rupem butoanele la tastatura vorbind pe messenger, o sa jucam FIFA sau alte jocuri in retea, fara sa ne pese de indicele bursier. Povestea merge mai departe...
Dragos Hutuleac
Reporter
luni, 30 august 2010
Se implinesc 70 de ani de la Dictatul de la Viena
Profitand de situatia internationala din vara lui 1940, cercurile revizioniste din Ungaria horthysta, dupa ce se aliniasera definitiv alaturi de Germania si Italia, au considerat ca a sosit momentul oportun pentru a se infrupta si din teritoriul Romaniei.
La solicitarile repetate si presante ale guvernului horthyst, Germania si Italia au gandit un plan diabolic, prin care sa atraga si mentina ambele tari, in orbita lor politica. Acest plan era de a rupe arbitrar din pamantul Transilvaniei un teritoriu.
Prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, Romania a fost silita sa cedeze aproape jumatate din teritoriul Transilvaniei in favoare Ungariei horthyste.
Actul a fost impus Romaniei de Germania Nazista si Italia fascista in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, sub titlul de arbitraj.
Dictatul de la Viena a fost ca o consecinta a Pactului de neagresiune (23 august 1939) intre Germania si URSS, a cadrului international din vara anului 1940 si a sincronizarii presiunilor asupra Romaniei din partea a trei dintre vecinii sai: URSS (anexeaza Basarabia si Nordului Bucovinei, 28 iunie 1940), Ungaria (viza Ardealul) si Bulgaria (Sudul Dobrogei - Cadrilaterul - 7 septembrie 1940).
Cesiunile teritoriale au reprezentat 32% din suprafata tarii, cu tot atata pondere din populatia (in majoritate romani) si puterea ei economica. Suprafata cedata de Romania Ungariei si noua frontiera au fost stabilite de Hitler si Statul Major al Wehrmacht la 27 august 1940: 42.243 kilometri patrati, cu o populatie de aproximativ 2.600.000 de locuitori, in majoritate romani.
Convocati la Viena, de von Ribbentrop si contele Ciano, reprezentantii celor doua tari, Mihai Manoilescu, ministru de Externe, Valer Pop (consilierul regelui Carol al II-lea) din partea Romaniei si contele Csaky (ministru de Externe) alaturi de contele Teleki (prim-ministru) de cealalta parte, prilej in care li s-au comunicat, separat, decizia lui Hitler pe 29 august 1939.
Pe 30 august 1940 decizia a fost transmisa guvernelor celor doua tari, urmand ca teritoriul romanesc atribuit Ungariei sa fie evacuat de trupele romane in termen de 15 zile.
Momentul ales de Germania si Italia pentru dezmembrarea integritatii teritoriale si nationale a Romaniei, a pus poporul roman in fata unei situatii limita.
Dupa ce Germania anexase Austria si cotropise Cehoslovacia in cursul anilor 1938 si 1939, cu asentimentul democratiei occidentale, a dispus si deslantuit cea mai mare si distrugatoare conflagratie a secolului nostru.
Timp de un an de zile sunt ocupate Polonia, Albania, Danemarca, Norvegia, Belgia, Olanda si Franta. Succesele germane din centrul si vestul Europei s'au repercutat grav asupra situatiei politice a Romaniei. Intreg sistemul sau de aliante se destramase ramanand practic izolata in fata presiunii Germaniei.
Odata realizat acest rapt teritorial, Germania a fluturat in fata cercurilor revizioniste de la Budapesta mirajul altor anexiuni, lasand in acelasi timp Romaniei speranta inlaturarii acestei decizii atat de nedrepte.
Folosind o gama intreaga de presiuni si amenintari, i s-a cerut ministrului de externe al Romaniei, M. Manoilescu, pe un ton ultimativ, sa accepte "arbitrajul" guvernelor german si italian, cei doi potentati, declarand ca in caz de refuz, Romania va fi atacata si stearsa de pe harta Europei!
"Totul apare ca o piesa scrisa dinainte, in care nici o vorba nu se poate schimba", telegrafia M. Manoilescu la Bucuresti. "Alternativa pe care mi-au pus-o a fost urmatoarea: sau primim arbitrajul astazi 29 August, cel mai tarziu pana la miezul noptii, incat maine sa se poata lua hotararea, sau, daca nu primim, maine vom fi atacati si va fi sfarsitul Romaniei".
In fata acestei amenintari grave, factorii de decizie politica au dezbatut in noaptea de 29/30 August1940, linia politica pe care o va urma guvernul roman.
Vestea celor petrecute la Viena a zguduit intreg poporul roman. Toata suflarea romaneasca a condamnat vehement acest act de incalcare a celor mai elementare norme de drept international. De acum, reintregirea tarii prin anularea nedreptului dictat va fi scopul suprem al luptei poporului roman.
Dictatul de la Viena s-a rasfrant in special asupra popultiei romanesti din teritoriul cedat. Comportamentul fortelor maghiare horthste si soviniste fata de populatia romaneasca din Transilvania a concurat cu cel al fortelor de ocupatie rusesti dupa 1944 in teritoriile ocupate.
Gabriel Nicolae Teodorescu
Reporter ( preluare de pe ziare.com )
La solicitarile repetate si presante ale guvernului horthyst, Germania si Italia au gandit un plan diabolic, prin care sa atraga si mentina ambele tari, in orbita lor politica. Acest plan era de a rupe arbitrar din pamantul Transilvaniei un teritoriu.
Prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, Romania a fost silita sa cedeze aproape jumatate din teritoriul Transilvaniei in favoare Ungariei horthyste.
Actul a fost impus Romaniei de Germania Nazista si Italia fascista in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, sub titlul de arbitraj.
Dictatul de la Viena a fost ca o consecinta a Pactului de neagresiune (23 august 1939) intre Germania si URSS, a cadrului international din vara anului 1940 si a sincronizarii presiunilor asupra Romaniei din partea a trei dintre vecinii sai: URSS (anexeaza Basarabia si Nordului Bucovinei, 28 iunie 1940), Ungaria (viza Ardealul) si Bulgaria (Sudul Dobrogei - Cadrilaterul - 7 septembrie 1940).
Cesiunile teritoriale au reprezentat 32% din suprafata tarii, cu tot atata pondere din populatia (in majoritate romani) si puterea ei economica. Suprafata cedata de Romania Ungariei si noua frontiera au fost stabilite de Hitler si Statul Major al Wehrmacht la 27 august 1940: 42.243 kilometri patrati, cu o populatie de aproximativ 2.600.000 de locuitori, in majoritate romani.
Convocati la Viena, de von Ribbentrop si contele Ciano, reprezentantii celor doua tari, Mihai Manoilescu, ministru de Externe, Valer Pop (consilierul regelui Carol al II-lea) din partea Romaniei si contele Csaky (ministru de Externe) alaturi de contele Teleki (prim-ministru) de cealalta parte, prilej in care li s-au comunicat, separat, decizia lui Hitler pe 29 august 1939.
Pe 30 august 1940 decizia a fost transmisa guvernelor celor doua tari, urmand ca teritoriul romanesc atribuit Ungariei sa fie evacuat de trupele romane in termen de 15 zile.
Momentul ales de Germania si Italia pentru dezmembrarea integritatii teritoriale si nationale a Romaniei, a pus poporul roman in fata unei situatii limita.
Dupa ce Germania anexase Austria si cotropise Cehoslovacia in cursul anilor 1938 si 1939, cu asentimentul democratiei occidentale, a dispus si deslantuit cea mai mare si distrugatoare conflagratie a secolului nostru.
Timp de un an de zile sunt ocupate Polonia, Albania, Danemarca, Norvegia, Belgia, Olanda si Franta. Succesele germane din centrul si vestul Europei s'au repercutat grav asupra situatiei politice a Romaniei. Intreg sistemul sau de aliante se destramase ramanand practic izolata in fata presiunii Germaniei.
Odata realizat acest rapt teritorial, Germania a fluturat in fata cercurilor revizioniste de la Budapesta mirajul altor anexiuni, lasand in acelasi timp Romaniei speranta inlaturarii acestei decizii atat de nedrepte.
Folosind o gama intreaga de presiuni si amenintari, i s-a cerut ministrului de externe al Romaniei, M. Manoilescu, pe un ton ultimativ, sa accepte "arbitrajul" guvernelor german si italian, cei doi potentati, declarand ca in caz de refuz, Romania va fi atacata si stearsa de pe harta Europei!
"Totul apare ca o piesa scrisa dinainte, in care nici o vorba nu se poate schimba", telegrafia M. Manoilescu la Bucuresti. "Alternativa pe care mi-au pus-o a fost urmatoarea: sau primim arbitrajul astazi 29 August, cel mai tarziu pana la miezul noptii, incat maine sa se poata lua hotararea, sau, daca nu primim, maine vom fi atacati si va fi sfarsitul Romaniei".
In fata acestei amenintari grave, factorii de decizie politica au dezbatut in noaptea de 29/30 August1940, linia politica pe care o va urma guvernul roman.
Vestea celor petrecute la Viena a zguduit intreg poporul roman. Toata suflarea romaneasca a condamnat vehement acest act de incalcare a celor mai elementare norme de drept international. De acum, reintregirea tarii prin anularea nedreptului dictat va fi scopul suprem al luptei poporului roman.
Dictatul de la Viena s-a rasfrant in special asupra popultiei romanesti din teritoriul cedat. Comportamentul fortelor maghiare horthste si soviniste fata de populatia romaneasca din Transilvania a concurat cu cel al fortelor de ocupatie rusesti dupa 1944 in teritoriile ocupate.
Gabriel Nicolae Teodorescu
Reporter ( preluare de pe ziare.com )
sâmbătă, 21 august 2010
Dreptul la informare
Incepe sa fie tot mai frustrant. Cand auzeai adesea cate un proaspat bisnitar, intre timp realizat ca prosper om de afaceri impartasind cumetrilor experienta ca "cine detine informatiile are lumea la picioare", intelegeai cu totul altceva decat astazi: or fi existand la dispozitia lor agentii specializate, buletine de informatii economice, studii rare si scumpe, site-uri pe Internet. Sfanta naivitate!
De-abia anii trecuti am priceput dictonul: cine detine informatiile, care se vand ca orice marfa, face rost si de mijloace. Si iata cum: cativa politicieni "clarvazatori" pun la cale o stratagema de scoatere din domeniul public a catorva zeci de hectare in vederea cica a reconstituirii dreptului de proprietate, iar informatia a ajuns la cine "trebuia". Nu se stie daca a costat ceva si cat. Fostii proprietari habar n-aveau ce se intampla cu pamanturile lor din mosi-stramosi, insa noii misiti deja le tranzactionau prin notariate.
Vazand asemenea mistuitoare dorinta de reparare (sanchi!) a unor grave prejudicii ale trecutului comunist, cu toata opozitia unora care tuna si fulgera impotriva ciocoilor, a mosierilor si a imbogatitilor peste noapte, guvernele semneaza "pe coltul mesei" ordonante, transformand dintr-un foc in milionari pe posesorii de informatii.
Parca trasa la indigo, a aparut acum trei ani si vanzarea la Bursa a actiunilor unor firme cu pretul diminuat de 5 ori intre orele cutare. Peste cateva zile, aveau sa valoreze de zece ori pe atat. In concluzie, numai posesorii de informatii au dat iama in pricajitul nostru stat, ca intr-un sat fara vornic.
Intotdeauna au castigat "ai nostri". Inventariind tunurile date in vileag de presa ultimilor 20 de ani, ai dimensiunea unui jaf de jaf national fara seaman in istoria umanitatii. Elementul comun, informatiile. Din ecuatie au rezultat averi uriase, acum greu de justificat. Desi nu le cere nimeni socoteala.
Astfel de informatii ne-au costat bani buni de prea multe ori dupa '90: cei ce "anticipau" cursul evenimentelor au furluat valuta din banci, bagandu-le in faliment pe cand inflatia ne ardea cu 300%, in timp ce noua ni se spunea sa mizam pe leu pana la moarte. Am fost patrioti, suntem faliti.
Altii au "aflat" ca pot lua credite oricat de mari fara a pati nimic nereturnandu-le. Bancile publice au ajuns oale si ulcele, ei, investitori strategici. Ba chiar multora li s-a "aratat" ca-si pot "insusi" orice mareata ctitorie ceausista pe cioara din par.
Dupa ce au lins mierea, s-au stramutat calare pe ditai haznaua cu galbeni in paradisuri fiscale offshore, viloaiele de neam prost romanesc impanzind intregul mapamond. Prinde orbul, scoate-i ochii. Cei multi si fara informatie bat in dramba, insa ce-a mancat lupul ...
Telenovela capitalismului carpatin
Cu astfel de "cumetrii" a debutat telenovela de succes scontat a capitalismului carpatin, ca apoi sa cedeze uzufructul urmasilor sai pana la adanci batraneti, dupa deviza hoteasca "mana pe bani si ochii la usa!". E incredibil cum un intreg sistem juridic, numit "constitutional" cica, nu a putut baga la racoare in 20 de ani decat gainari, iar un Parlament intreg de alesi tot unul si unul nu a gasit inca legea care sa puna capat samavolniciilor! Guvernantii, nici atat. Semn ca altele sunt durerile lor.
Elementul comun al tuturor acestor pradaciuni il reprezinta pe de o parte directionarea precisa a informatiei spre cei "interesati", sutii numesc metoda "pontoarsa", iar pe de alta, blocarea accesului public la informatie, cu alte cuvinte lipsa transparentei, delicte grave legate de drepturile omului, chiar daca aproape nu exista document legislativ care sa nu le statueze, de la Constitutie pana la ultimul regulament.
Ati mai vazut dumneavoastra asemenea "banalitati" abordate in spatiul public? Ne e rusine sa le mai amintim ca si cum am dispune pe bune de toate drepturile din lume, de la libertati pana la siguranta persoanei. Chita lotrilor!
Daca pana mai ieri eram mintiti cu fereala, mai departe informatia va fi "croita" mult mai soft & cinic pentru a umple buzunarele cui trebuie, iar noi ne vom cumpara cu placere posibilitatea de a fi inselati, prostiti la lumina zilei. Cu tot cu justitiari.
Pana a se incumeta cineva sa ia de coarne, nu de coada, taurul informatiilor aducatoare de averi, sa mai spunem o data "Asta e. Ce sa-i faci!", sa fluieram a paguba aria mioritei fataliste, bocind ce s-a dus pe apa sambetei. Cor mut.
Articol scris de PETRU TOMEGEA, redactor, preluat de pe ziare.com
De-abia anii trecuti am priceput dictonul: cine detine informatiile, care se vand ca orice marfa, face rost si de mijloace. Si iata cum: cativa politicieni "clarvazatori" pun la cale o stratagema de scoatere din domeniul public a catorva zeci de hectare in vederea cica a reconstituirii dreptului de proprietate, iar informatia a ajuns la cine "trebuia". Nu se stie daca a costat ceva si cat. Fostii proprietari habar n-aveau ce se intampla cu pamanturile lor din mosi-stramosi, insa noii misiti deja le tranzactionau prin notariate.
Vazand asemenea mistuitoare dorinta de reparare (sanchi!) a unor grave prejudicii ale trecutului comunist, cu toata opozitia unora care tuna si fulgera impotriva ciocoilor, a mosierilor si a imbogatitilor peste noapte, guvernele semneaza "pe coltul mesei" ordonante, transformand dintr-un foc in milionari pe posesorii de informatii.
Parca trasa la indigo, a aparut acum trei ani si vanzarea la Bursa a actiunilor unor firme cu pretul diminuat de 5 ori intre orele cutare. Peste cateva zile, aveau sa valoreze de zece ori pe atat. In concluzie, numai posesorii de informatii au dat iama in pricajitul nostru stat, ca intr-un sat fara vornic.
Intotdeauna au castigat "ai nostri". Inventariind tunurile date in vileag de presa ultimilor 20 de ani, ai dimensiunea unui jaf de jaf national fara seaman in istoria umanitatii. Elementul comun, informatiile. Din ecuatie au rezultat averi uriase, acum greu de justificat. Desi nu le cere nimeni socoteala.
Astfel de informatii ne-au costat bani buni de prea multe ori dupa '90: cei ce "anticipau" cursul evenimentelor au furluat valuta din banci, bagandu-le in faliment pe cand inflatia ne ardea cu 300%, in timp ce noua ni se spunea sa mizam pe leu pana la moarte. Am fost patrioti, suntem faliti.
Altii au "aflat" ca pot lua credite oricat de mari fara a pati nimic nereturnandu-le. Bancile publice au ajuns oale si ulcele, ei, investitori strategici. Ba chiar multora li s-a "aratat" ca-si pot "insusi" orice mareata ctitorie ceausista pe cioara din par.
Dupa ce au lins mierea, s-au stramutat calare pe ditai haznaua cu galbeni in paradisuri fiscale offshore, viloaiele de neam prost romanesc impanzind intregul mapamond. Prinde orbul, scoate-i ochii. Cei multi si fara informatie bat in dramba, insa ce-a mancat lupul ...
Telenovela capitalismului carpatin
Cu astfel de "cumetrii" a debutat telenovela de succes scontat a capitalismului carpatin, ca apoi sa cedeze uzufructul urmasilor sai pana la adanci batraneti, dupa deviza hoteasca "mana pe bani si ochii la usa!". E incredibil cum un intreg sistem juridic, numit "constitutional" cica, nu a putut baga la racoare in 20 de ani decat gainari, iar un Parlament intreg de alesi tot unul si unul nu a gasit inca legea care sa puna capat samavolniciilor! Guvernantii, nici atat. Semn ca altele sunt durerile lor.
Elementul comun al tuturor acestor pradaciuni il reprezinta pe de o parte directionarea precisa a informatiei spre cei "interesati", sutii numesc metoda "pontoarsa", iar pe de alta, blocarea accesului public la informatie, cu alte cuvinte lipsa transparentei, delicte grave legate de drepturile omului, chiar daca aproape nu exista document legislativ care sa nu le statueze, de la Constitutie pana la ultimul regulament.
Ati mai vazut dumneavoastra asemenea "banalitati" abordate in spatiul public? Ne e rusine sa le mai amintim ca si cum am dispune pe bune de toate drepturile din lume, de la libertati pana la siguranta persoanei. Chita lotrilor!
Daca pana mai ieri eram mintiti cu fereala, mai departe informatia va fi "croita" mult mai soft & cinic pentru a umple buzunarele cui trebuie, iar noi ne vom cumpara cu placere posibilitatea de a fi inselati, prostiti la lumina zilei. Cu tot cu justitiari.
Pana a se incumeta cineva sa ia de coarne, nu de coada, taurul informatiilor aducatoare de averi, sa mai spunem o data "Asta e. Ce sa-i faci!", sa fluieram a paguba aria mioritei fataliste, bocind ce s-a dus pe apa sambetei. Cor mut.
Articol scris de PETRU TOMEGEA, redactor, preluat de pe ziare.com
miercuri, 7 iulie 2010
Opinii: Armata Romana - de ce ne mor militarii ?
Militarii, de fapt, nu mor. Ei isi dau viata. In schimbul injuraturilor, a scuipaturilor politice si a catalogarilor "nesimtite", militarii cad la datorie. Tacut si fara propaganda!
Guvernantii ar tusi daca ar circula cu masini mai vechi de 2009, iar pe soldati ii trimit la lupta cu tehnica proiectata prin anii '50 si construita prin 1972. Adica acum vreo 38 de ani, cand multi dintre membrii comisiei de aparare ai Camerei Deputatilor nici nu se nascusera.
"Hai dom'le ca e tehnica sigura! Am incercat-o 50 de ani si nu s-a stricat!" Hai, nu zau?! Dar, ce-ar zice, de exemplu, domnul ministru Oprea, daca si el ar merge pe strada cu un Wartburg, proiectat prin 1950, construit in 1982 si modernizat? Nu-i asigura prestanta si nici siguranta, nu-i asa? Oricum, dupa cate am inteles, Wartburgul nu depaseste 90 km/h deci, e sigur! Si, daca tot este atat de sigur, de ce nu zboara si comandantul suprem cu AN-2? E si mai ieftin!
Cu banii pe vreo 20 de Volkswagenuri Tuareg va garantez ca se poate cumpara un nou avion pentru parasutistii militari! Ar fi posibil? Nuuuu! Puschea pe limba! Caci, nu se poate, draga electoratule, ca toate sutele alea de fufe de pe la toate agentiile nationale si nepoate de pe la toate institutiile guvernamentale din teritoriu sa umble cu masini ne-reprezentative!
Sau de exemplu, dom' Videanu, economistul sef al natiei: s-ar urca la bordul vreunui iaht construit prin 1960 si care n-a avut parte de reparatii capitale pana acum? Sau fostul prefect care-a prins vreun picior de-al lui Zeus ca sa-l pupe: crezi ca el ar merge pe strada cu vreun telefon mobil mai jos de BlackBerry sau nu stiu ce "Navigation", editia de acum 2 saptamani? Cumparat de la buget, bineinteles!
E scumpa dom'le tehnica militara. Asa e! Dar cu banii pe toate BlackBerry-urile din Parlament se pot cumpara doua AN-2 noi-noute, nu numai unul. Cu banii doar de pe bordurile de pe Soseaua Stefan cel Mare cumparam doua tancuri! Iar cu banii de la schimbarea anuala a laptopurilor de la Parlament echipezi vreo doua batalioane de infanterie!
Capra-i raioasa, dar sta cu coada pe sus
Noi nu mai avem demult buget de 2,38% pentru Armata, dar suntem fuduli si pastram aceleasi misiuni! Cum? Reducem din tehnica, reducem din instruire! Vrem si NATO, dar vrem si contracte preferentiale pentru partid. Vrem si Armata operativa, dar fara salarii speciale. Si nici pensii. Cand ii trimitem pe militari in concediu fara plata (ca asa a spus guvernul Boc) ii trimitem doar sambata si duminica, ca "sa nu influentam procesul de instructie".
Caci, nu-i asa, geme tara de diverse cochete-blonde si bisnitari-lideri de partid cu doctorate in stiinte militare, iar noi nu avem nici macar o strategie de inzestrare coerenta si nici vreun plan mai acatarii pentru inlocuirea vechiturilor carora, pompos, le spunem "tehnica de lupta".
Cand mor cate unii, in loc sa ne uitam la ce face Armata in intregul ei, ne amintim si il injuram pe subofiterul care ne-a bagat la arest acum vreo 30 de ani ca ne-am imbatat in seara de 1 Mai.
Vrem si misiuni NATO, dar, daca s-ar putea, pe banii altora! Se lauda guvernul pe la Mons cu angajamentele luate fata de NATO, dar uita de angajamentele luate fata de propria tara si fata de propria armata.
Ca, din Armata Romana doar atata a ramas: prilej de defilari electorale si batai pe spate cand se decoreaza politicienii, unii pe altii sau se avanseaza intendentii sefi ai natiunii intre ei. In rest, mor unii, mor altii, ce mai conteaza? Stau alti 100 pe la porti sa le ia locul. Tara-i plina de patrioti! Din pacate-i plina si de politruci de generatie noua. Si de decidenti militari fara o minima coloana vertebrala!
Mortii nostri si totusi ai cui?
Cine-i de vina pentru Tuzla? Nimeni! Pentru accidentul cu rachetele iesite de vreo 15 ani din uz de la Mangalia? Nimeni! Pentru masinile de lupta ne-blindate din Afghanistan? Nimeni! Pentru alti morti, pe timp de pace, din Armata Romana? Nimeni! Vreo remuscare sau vreo demisie de onoare a cuiva pe undeva pe la varful Armatei? Nimic! Vreo remuscare de la comandantul suprem? As, nenicule! N-are nicio treaba! El are treaba cu jurnalistii in securitatea nationala, nu cu militarii!
Sunt convins ca, daca amaratii aia care-au murit nevinovati la Tuzla ar fi trait sa apuce, la 52 de ani, varsta de trecere in rezerva, probabil ca ar fi avut si ei, peste vreo 20-30 de ani, niste pensii. Speciale! Nu-i asa? Si, in mod cert, s-ar fi gasit vreun neica-nimeni in drum, vreun premier de buzunar, vreun "robotronic", care sa-i catalogheze si pe ei, ca si pe altii: "nesimtiti, sug sangele tarii, n-au contribuit, n-au platit"! Eu cred ca au platit destul. Si ei si altii.
Nu i-au omorat misiunile de scotocire din Afghanistan, nici misiunile S.A.R., nici misiunile pe mare sau pe munte, nici misiunile de transport strategic in spatiul inamic si nici operatiile de deminare din portul Constanta. I-au omorat doar indiferenta si indolenta politica, iresponsabilitatea inzestrarii si instruirii Armatei si minciuna existentei vreunui pic de onoare la varful Armatei.
Apropo, vaduvelor si copiilor fara tati de la Tuzla cu cat o sa le scadeti pensia lor "nesimtita"?
Ma inclin in fata eroilor aviatori de la Scoala de Aplicatie a Fortelor Aeriene si scafandrilor de lupta de la GNFOS (Grupul Naval Forte Operatii Speciale)!
Ovidiu Mihalache,
colaborator Ziare.com
Articol aparut pe www.ziare.com
Guvernantii ar tusi daca ar circula cu masini mai vechi de 2009, iar pe soldati ii trimit la lupta cu tehnica proiectata prin anii '50 si construita prin 1972. Adica acum vreo 38 de ani, cand multi dintre membrii comisiei de aparare ai Camerei Deputatilor nici nu se nascusera.
"Hai dom'le ca e tehnica sigura! Am incercat-o 50 de ani si nu s-a stricat!" Hai, nu zau?! Dar, ce-ar zice, de exemplu, domnul ministru Oprea, daca si el ar merge pe strada cu un Wartburg, proiectat prin 1950, construit in 1982 si modernizat? Nu-i asigura prestanta si nici siguranta, nu-i asa? Oricum, dupa cate am inteles, Wartburgul nu depaseste 90 km/h deci, e sigur! Si, daca tot este atat de sigur, de ce nu zboara si comandantul suprem cu AN-2? E si mai ieftin!
Cu banii pe vreo 20 de Volkswagenuri Tuareg va garantez ca se poate cumpara un nou avion pentru parasutistii militari! Ar fi posibil? Nuuuu! Puschea pe limba! Caci, nu se poate, draga electoratule, ca toate sutele alea de fufe de pe la toate agentiile nationale si nepoate de pe la toate institutiile guvernamentale din teritoriu sa umble cu masini ne-reprezentative!
Sau de exemplu, dom' Videanu, economistul sef al natiei: s-ar urca la bordul vreunui iaht construit prin 1960 si care n-a avut parte de reparatii capitale pana acum? Sau fostul prefect care-a prins vreun picior de-al lui Zeus ca sa-l pupe: crezi ca el ar merge pe strada cu vreun telefon mobil mai jos de BlackBerry sau nu stiu ce "Navigation", editia de acum 2 saptamani? Cumparat de la buget, bineinteles!
E scumpa dom'le tehnica militara. Asa e! Dar cu banii pe toate BlackBerry-urile din Parlament se pot cumpara doua AN-2 noi-noute, nu numai unul. Cu banii doar de pe bordurile de pe Soseaua Stefan cel Mare cumparam doua tancuri! Iar cu banii de la schimbarea anuala a laptopurilor de la Parlament echipezi vreo doua batalioane de infanterie!
Capra-i raioasa, dar sta cu coada pe sus
Noi nu mai avem demult buget de 2,38% pentru Armata, dar suntem fuduli si pastram aceleasi misiuni! Cum? Reducem din tehnica, reducem din instruire! Vrem si NATO, dar vrem si contracte preferentiale pentru partid. Vrem si Armata operativa, dar fara salarii speciale. Si nici pensii. Cand ii trimitem pe militari in concediu fara plata (ca asa a spus guvernul Boc) ii trimitem doar sambata si duminica, ca "sa nu influentam procesul de instructie".
Caci, nu-i asa, geme tara de diverse cochete-blonde si bisnitari-lideri de partid cu doctorate in stiinte militare, iar noi nu avem nici macar o strategie de inzestrare coerenta si nici vreun plan mai acatarii pentru inlocuirea vechiturilor carora, pompos, le spunem "tehnica de lupta".
Cand mor cate unii, in loc sa ne uitam la ce face Armata in intregul ei, ne amintim si il injuram pe subofiterul care ne-a bagat la arest acum vreo 30 de ani ca ne-am imbatat in seara de 1 Mai.
Vrem si misiuni NATO, dar, daca s-ar putea, pe banii altora! Se lauda guvernul pe la Mons cu angajamentele luate fata de NATO, dar uita de angajamentele luate fata de propria tara si fata de propria armata.
Ca, din Armata Romana doar atata a ramas: prilej de defilari electorale si batai pe spate cand se decoreaza politicienii, unii pe altii sau se avanseaza intendentii sefi ai natiunii intre ei. In rest, mor unii, mor altii, ce mai conteaza? Stau alti 100 pe la porti sa le ia locul. Tara-i plina de patrioti! Din pacate-i plina si de politruci de generatie noua. Si de decidenti militari fara o minima coloana vertebrala!
Mortii nostri si totusi ai cui?
Cine-i de vina pentru Tuzla? Nimeni! Pentru accidentul cu rachetele iesite de vreo 15 ani din uz de la Mangalia? Nimeni! Pentru masinile de lupta ne-blindate din Afghanistan? Nimeni! Pentru alti morti, pe timp de pace, din Armata Romana? Nimeni! Vreo remuscare sau vreo demisie de onoare a cuiva pe undeva pe la varful Armatei? Nimic! Vreo remuscare de la comandantul suprem? As, nenicule! N-are nicio treaba! El are treaba cu jurnalistii in securitatea nationala, nu cu militarii!
Sunt convins ca, daca amaratii aia care-au murit nevinovati la Tuzla ar fi trait sa apuce, la 52 de ani, varsta de trecere in rezerva, probabil ca ar fi avut si ei, peste vreo 20-30 de ani, niste pensii. Speciale! Nu-i asa? Si, in mod cert, s-ar fi gasit vreun neica-nimeni in drum, vreun premier de buzunar, vreun "robotronic", care sa-i catalogheze si pe ei, ca si pe altii: "nesimtiti, sug sangele tarii, n-au contribuit, n-au platit"! Eu cred ca au platit destul. Si ei si altii.
Nu i-au omorat misiunile de scotocire din Afghanistan, nici misiunile S.A.R., nici misiunile pe mare sau pe munte, nici misiunile de transport strategic in spatiul inamic si nici operatiile de deminare din portul Constanta. I-au omorat doar indiferenta si indolenta politica, iresponsabilitatea inzestrarii si instruirii Armatei si minciuna existentei vreunui pic de onoare la varful Armatei.
Apropo, vaduvelor si copiilor fara tati de la Tuzla cu cat o sa le scadeti pensia lor "nesimtita"?
Ma inclin in fata eroilor aviatori de la Scoala de Aplicatie a Fortelor Aeriene si scafandrilor de lupta de la GNFOS (Grupul Naval Forte Operatii Speciale)!
Ovidiu Mihalache,
colaborator Ziare.com
Articol aparut pe www.ziare.com
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
