Armata a pierdut, in 2010, mai multi militari in tara decat in teatrele de razboi

Criza profunda pe care o traverseaza Armata in ceea ce priveste dotarea trupelor cu echipamente si tehnica performante s-a reflectat, in 2010, in numarul mare de victime pe care le-a inregistrat, nu mai putin de 25 de militari murind si alti 26 fiind raniti, cei mai multi pierzandu-si viata in tara.

Desi se bucura de cea mai mare incredere in randul romanilor, dupa Biserica, Armata romana nu a reusit nici in acest an sa atraga prea mult atentia politicienilor in ceea ce priveste gasirea resurselor necesare pentru achizitiile majore de echipamente si tehnica.

Sustinerea oamenilor politici pentru Armata s-a aratat mai mult la nivelul discursului public si in discutiile purtate cu inalti oficiali straini si mai putin in ceea ce priveste gasirea solutiilor concrete pentru rezolvarea problemelor existente la nivelul dotarilor.

Nu de putine ori militarii romani au fost declarati "cei mai buni ambasadori ai Romaniei peste hotare", in acest sens ministrul Apararii, Gabriel Oprea, spunand, la sfarsitul primului an de mandat in fruntea institutiei, ca a fost "deosebit de mandru atunci cand oameni importanti ai lumii au elogiat profesionalismul militarilor nostri - vicepresedintele american Joe Biden, Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, comandantul ISAF din Afganistan, generalul David Petraeus, si multi altii".

Tot un motiv de mandrie pentru oamenii politici este si faptul ca Romania a devenit un furnizor activ de securitate si un aliat de nadejde al NATO in toate zonele de conflict unde a participat cu trupe.

Anul 2010 a scos, insa, brutal la suprafata realitatea faptului ca precaritatea echipamentelor si tehnicii folosite nu poate fi compensata la infinit cu profesionalism si devotament din partea militarilor romani. Astfel, bilantul victimelor din randurile Armatei romane este unul ingrijorator, unul dintre cele mai sumbre din instoria recenta a institutiei, nu mai putin de 25 de militari murind si alti 26 fiind raniti in timpul executarii unor misiuni.

In tara, lupta militarilor nu se da cu vreun inamic, ci cu echipamentele si tehnica de lupta depasite

Teoretic, meseria armelor este periculoasa prin natura ei, militarii fiind antrenati pentru a participa la eventuale conflicte unde isi asuma riscul inclusiv de a-si piede viata, insa, practic, anul 2010 a supus atentiei publice o situatie paradoxala. Astfel, 19 dintre cei 25 de militari care au cazut la datorie in acest an si 18 dintre cei 26 de raniti au fost inregistrati in tara si nu pe campurile de lupta din Afganistan.

Luna iunie a deschis sarabanda tragediilor din Armata romana, cand sapte militari de la UM 02109 Mangalia-Divizionul Rachete navale au fost raniti, fiind stropiti cu acid, in timpul manipularii combustibilului destinat alimentarii rachetelor. Ministerul Apararii Nationale a precizeazat ca accidentul de munca a avut loc in timp ce militarii participau la un antrenament de pregatire a unei rachete de exercitiu, care consta in executarea unor manevre pentru transfer de combustibil, dintr-un rezervor special, in racheta.

Luna iulie a adus cea mai mare catastrofa aviatica din istoria Fortelor Aeriene Romane, cand un avion de transport AN 2, cu 14 militari la bord, s-a prabusit in apropiere de pista Aerodromului Tuzla din judetul Constanta. Urmarea accidentului : 12 morti (patru din Fortele Aeriene si opt din Fortele Navale) si doi raniti. Militarii urmau sa execute un antrenament de parasutare. Printre cei decedati se afla si comandantul Scolii de Aplicatie a Fortelor Aeriene de la Boboc, din judetul Buzau, comandorul Nicolae Jianu. Ancheta procurorilor a stabilit ca avionul s-a prabusit din cauza unor defectiuni tehnice (cedari de material) care nu puteau fi prevazute.

In aceeasi luna, un elicopter de transport CH 53, apartinand armatei israeliene, care participa la exercitiul comun romano-israelian Blue Sky 2010, s-a prabusit in judetul Brasov. La bordul aeronavei se aflau sase militari israelieni si un ofiter roman - capitanul Stefan Claudiu Dragnea. Toti acestia si-au pierdut viata. Accidentul a fost atribuit unei erori de pilotaj.

Alte victime ale anului 2010

La sfarsitul lunii octombrie, in poligonul de la Cincu din judetul Brasov a murit sergentul Gavril Nicorici. Subofiterul era mecanic conductor de tanc si participa la un exercitiu militar. Nicorici a fost lovit in cap de un proiectil de manevra si a murit, ulterior, la spital.

O zi mai tarziu, pe 1 noiembrie, un avion MiG 21 Lancer, cu dubla comanda, s-a prabusit in apropierea comunei Calarasi din judetul Cluj. Aeronava participa la un exercitiu mixt romano-american. La bord se aflau doi piloti cu mare experienta - capitan-comandorul Laurentiu Chirita si locotenent-comandorul Sorin Avram. Ambii ofiteri si-au pierdut viata.

Tot in luna noiembrie, pe timpul desfasurarii unui exercitiu tactic cu trageri de lupta, in poligonul Cincu, trei militari din Batalionul 26 Infanterie "Neagoe Basarab" sunt ucisi si alti trei sunt raniti. Accidentul a fost cauzat de explozia unui proiectil in teava unui aruncator de 120 de milimetri.

Pe lista victimelor din tara ale Armatei Romane in anul 2010 pot fi trecuti si alti sase militari care au fost raniti, in luna iulie, cand un autocamion militar DAC-665 T, care se afla in misiune de interventie pentru consolidarea digului din localitatea Sivita, din judetul Galati, s-a rasturnat. In autocamion se aflau 12 militari din Batalionul 284 Tancuri, care lucrau la consolidarea digului, cu saci de nisip, pe malul raului Prut.

De asemenea, doi militari din Batalionul 495 Infanterie din Bucuresti si-au pierdut viata si alti doi au fost raniti intr-un accident rutier produs pe 17 octombrie in dreptul localitatii Stalpu, din judetul Giurgiu.

Tragediile din acest an s-au incheiat pe 10 decembrie, cand caporalul Cristian Cuzmin, de 22 de ani, angajat ca electrician pe vedeta maritima Venus, este gasit spanzurat in bucataria de la bordul navei.

Bilantul teatrelor de operatiuni

Suplimentarea trupelor din Afganistan nu a evitat pierderea, in continuare, de vieti omenesti de catre Armata romana

Situatia din Afganistan a cunoscut evolutii semnificative si in anul 2010, reprezentand una dintre preocuparile centrale ale Romaniei in ceea ce priveste misiunile desfasurate peste hotare.

In acest sens, Romania s-a raliat viziunii generale a NATO si a anuntat, prin vocea presedintelui Traian Basescu, dupa o sedinta CSAT din ianuarie, ca va suplimenta numarul militarilor din Afganistan, fiind gata sa puna la dispozitia Aliantei inca 600 de soldati, astfel incat numarul maxim al acestora sa ajunga in 2010 la 1.798.

De altfel, efectivele trupelor romanesti in Afganistan au crescut constant, nevoia suplimentarii numarului militarilor simtindu-se in conditiile in care insurgenta talibana s-a acutizat pe parcusul ultimilor ani. Astfel, in urma summitului NATO de la Bucuresti din aprilie 2008, contributia romaneasca s-a dublat, ajungand la inceputul anului 2010 la mai mult de 1.000 de militari.

La sfarsitul anului, in cele doua misiuni din regiune, ISAF si Enduring Freedom, erau angrenati 1.664 de militari romani, conform evidentei postate pe site-ul Statului Major General.

Odata cu suplimentarea numarului militarilor, romanii au preluat in Afganistan, pe langa misiunile clasice de lupta, si sarcini ce tin de instruirea si consilierea fortelor afgane, precum si o participare mai sustinuta la procesul de reconstructie.

Totusi, asumarea responsabilitatii de catre fortele romanesti pentru intreaga regiune Qalat, "punctul fierbinte" al insurgentei talibane din Afganistan, a atras dupa sine si pierderi de vieti omenesti.

Astfel, in acest an, sase militari romani au murit si alti opt au fost raniti. In luna februarie, Florin Badiceanu a murit in timpul unei misiuni de patrulare pe autostrada Kandahar-Kabul, pe 12 mai si-a pierdut viata sergentul major Valerica Leu, pe 23 iunie, Dan Ciobotaru si Paul Caracuda au murit, dupa ce masina in care se aflau a fost atacata cu un dispozitiv exploziv improvizat actionat de la distanta, iar pe 1 octombrie, sergentul major Marius Florin Sfeches si soldatul Cristian-Petru Filip au cazut la datorie, in timpul executarii unei misiuni in Afganistan, in urma unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat asupra vehiculului HUMVEE in care se aflau acestia.

De altfel, 17 militari romani au murit in total si alti 55 au fost raniti in Afganistan, de la inceputul misiunii romanesti, in anul 2003, potrivit statisticii intocmite de Ministerul Apararii Nationale (MApN).

Tehnica precara, principala problema a militarilor

Tehnica precara, depasita cu care militarii romani sunt nevoiti sa isi desfasoare activitatea in Afganistan, pare a fi si de aceasta data una dintre principalele cauze care a dus la pierderi in randul trupelor romanesti.

La inceputul anului, MApN mai avea doar trei transportoare Piranha in Afganistan, alte trei fiind blocate de peste cinci luni in tara dupa ce au fost trimise inapoi din cauza unor probleme la sistemul de armament. "La sfarsitul lunii octombrie 2009, 3 transportoare blindate Piranha III C din lotul numarul 1-aflate in garantie- au fost aduse in tara, din teatrul de operatii din Afganistan, pentru remedierea unor probleme tehnice si implementarea unui pachet de masuri tehnice corective la sistemul de armament, in baza unui amendament prevazut in contractul de achizitie", se arata intr-un raspuns al MApN, remis la solicitarea NewsIn.

Ajutorul pentru imbunatatirea dotarilor a venit in 2010 de la americani, cand militarii romani au receptionat primele opt vehicule blindate rezistente la mine si protejate impotriva ambuscadelor (MRAP), care fac parte dintr-un lot de 60 de masini oferite de SUA. Masinile au intrat in dotarea Batalioanelor 811 Manevra "Dragonii Transilvani" si 812 Manevra "Soimii Carpatilor" dislocate in Provincia Zabul.

Mijloacele blindate au ajuns la militarii romani in baza unei solicitari adresata secretarului de stat american al apararii, Robert Gates, de catre ministrul apararii nationale Gabriel Oprea. De altfel, in timpul vizitei pe care a facut-o in martie in Afganistan, presedintele Traian Basescu a cerut partii americane sa suplimenteze numarul de masini de lupta acordate gratuit trupelor romanesti, avand in vedere tocmai cresterea numarului de soldati romani dislocati in regiune.

Buget suplimentat

In ceea ce priveste cheltuielile necesare sustinerii trupelor dislocate in Afganistan, MApN a primit in 2010 o suplimentare bugetara de peste 210 milioane de lei special cu aceasta destinatie.

Militarii romani s-au bucurat in 2010 de o atentie deosebita din partea presedintelui Traian Basescu, care a facut doua vizite intempestive in acest teatru de operatiuni. Prima a fost facuta la inceputul lunii martie, cu ocazia Martisorului, iar a doua pe 30 noiembrie, in preajma Zilei Nationale. De altfel, seful statului are obiceiul de a vizita trupele romane prezente in teatrele de operatiuni in preajma marilor sarbatori nationale sau religioase.

Presedintele Basescu nu a putut, insa, sa le transmita militarilor si o data concreta cu privire la retragerea trupelor din Afganistan. La inceputul anului, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, declara ca trupele romane vor ramane in Afganistan, cu acordul autoritatilor de la Kabul, atat cat va fi necesar, pana la indeplinirea misiunii.

Ulterior, la Summitul de la Lisabona, liderii celor 28 de state membre NATO si presedintele afgan Hamid Karzai au sustinut strategia de transfer a responsabilitatii pentru lupta impotriva talibanilor catre fortele afgane, pana la sfarsitul anului 2014.

Sursa: NewsIn

IN REST, LA MULTI ANI ACTUALILOR SI FOSTILOR MILITARI ROMANI !!!!